Milioane de dolari pentru cercetarea Long COVID. Medicii vor să afle dacă virusul rămâne în organismul unor pacienţii

Cercetători de top din centre academice prestigioase încearcă să răspundă la întrebarea-cheie referitoare la cauza principală a Long COVID, şi anume dacă fragmente din coronavirus persistă în ţesuturile anumitor indivizi.

Proiectul, denumit Iniţiativa pentru cercetarea Long COVID (Long Covid Research Initiative), are drept scop eficientizarea cercetării şi avansarea rapidă către teste clinice ale unor potenţiale tratamente. Împărtăşind diverse seturi de abilităţi şi resurse, grupul speră să descopere fundamentele ştiinţifice ale acestei afecţiuni pe care să le folosească apoi în proiectarea unor cercetări bazate pe probe.

Long COVID este o afecţiune complexă, incapacitantă, insuficient înţeleasă şi care poate dura multe luni după infectarea iniţială cu virusul SARS-CoV-2 şi din cauza căreia multe dintre persoanele afectate se află în incapacitate de muncă. Afectează unul din cinci americani adulţi care au avut COVID-19, potrivit Centrului pentru controlul şi prevenirea bolilor din SUA.

Iniţiativa beneficiază de o finanţare iniţială de 15 milioane de dolari din partea Balvi, un fond de investiţii ştiinţific format de Vitalik Buterin, cofondatorul platformei blockchain Ethereum. Include oameni de ştiinţă de la Universităţile Harvard, Stanford, University of California, San Francisco, Universitatea Yale şi J. Craig Venter Institute, informează Reuters, conform Agerpres.

''Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem în ceea ce priveşte long COVID este dacă pacienţii mai au sau nu virusul în organism'', a spus Amy Proal, din cadrul organizaţiei nonprofit PolyBio Research Foundation, expertă în boli cronice asociate cu infecţia, care va fi conducătorul ştiinţific al iniţiativei.

În prezent, nu există tratamente care să-şi fi dovedit eficienţa în cazul long COVID, boală care afectează peste 150 de milioane de persoane la nivel global.

Tot mai multe dovezi indică spre prezenţa virusului în ţesuturi care continuă să provoace un răspuns din partea sistemului imunitar, a spus ea.

Acest lucru ar putea explica seria de circa 200 de simptome asociate long COVID printre care dureri, febră, dureri de cap, tulburări cognitive, dificultăţi de respiraţie şi epuizare în urma unor activităţi minimale.

Cercetătorii vor folosi imagistică avansată şi tehnici de secvenţiere cu ajutorul cărora vor căuta dovezi ale virusului în ţesuturi şi vor analiza efectele asupra sistemului imunitar.

Dacă se va dovedi că persistenţa virală este cauza long COVID, iniţiativa de cercetare are drept scop testarea unor tratamente antivirale, cum ar fi Paxlovid, produs de Pfizer Inc, precum şi a altor feluri de medicamente care ajustează sistemul imunitar.

Iniţiativa a fost organizată de un grup de pacienţi cu long COVID din domenii precum financiar, start-up-uri şi tehnologie şi care conduc eforturile pentru strângerea de fonduri, printre care grantul iniţial de 15 milioane de dolari, precum şi alte sume care nu au fost încă făcute publice, a precizat Henry Scott-Green, unul dintre organizatori.