Peste 70.000 de români sunt diagnosticaţi cu Parkinson. Simptomele care apar cu mult înainte de diagnosticare

Parkinson este o afecţiune neurologică progresivă, cu cel mai rapid ritm de creştere a numărului de persoane diagnosticate la nivel mondial, dintre bolile care afectează creierul. Medicii spun că simptomele pot apărea cu mult înainte de diagnosticare.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Bolii Parkinson este marcată în fiecare an pe 11 aprilie.

În România, peste 70.000 de persoane sunt diagnosticate cu această boală, susţin specialiştii care afirmă că identificarea simptomelor în etapele iniţiale ale instalării şi diagnosticarea afecţiunii înainte ca manifestările să devină foarte vizibile sunt esenţiale pentru un management eficient.

Medicul Liviu Cozma, neurolog în cadrul Clinicii Neuroaxis, spune că simptomele bolii Parkinson apar în mod subtil şi se dezvoltă treptat. Tremorul este principalul simptom pe care pacienţii şi aparţinătorii îl asociază bolii Parkinson, dar lentoarea şi pierderea dexterităţii sunt elementele centrale ale bolii. Există însă şi alte manifestări care apar chiar şi cu ani buni înainte de simptomele motorii şi de diagnosticarea propriu-zisă a afecţiunii, scrie Mediafax. Astfel, pierderea mirosului (hiposmia) afectează între 70-90% dintre pacienţii cu Parkinson şi este unul dintre simptomele timpurii ale afecţiunii, acesta manifestându-se cu mulţi ani înaintea tulburărilor de mişcare. Însă, pierderea mirosului nu înseamnă, în mod explicit, că un pacient se confruntă cu boala Parkinson, acest simptom fiind comun pentru cei cu patologii nazale cronice sau o potenţială consecinţă a fumatului, a expunerii la produse chimice sau a înaintării în vârstă. Problemele de somn precum insomnia, dar mai ales simptomele asociate unei tulburări comportamentale de somn REM reprezintă, de asemenea, potenţiale simptome timpurii ale bolii Parkinson. Acestea presupun mişcări complexe în timpul somnului, persistente de-a lungul timpului.

"Nu în ultimul rând constipaţia sau schimbările de dispoziţie (anxietate, depresie) sunt alte simptome timpurii care pot marca începutul bolii Parkinson. Aceste simptome sunt însă întâlnite în multe alte afecţiuni, ceea ce face ca diagnosticarea bolii Parkinson în stadii incipiente să fie dificil de realizat. Cercetarea în boala Parkinson migrează către identificarea bolii în aceste stadii pre-motorii, ceea ce numim boală Parkinson prodromală. Totuşi, până vor fi identificate metode corecte şi disponibile în practica medicală curentă, recomand să păstrăm o atenţie sporită când simptomele non-motorii se asociază cu micşorarea scrisului de mână, scăderea timbrului vocii, postura cocoşată, instabilitatea posturală şi mai ales lipsa de dexteritate sau tremor”, spune dr. Liviu Cozma.

Deşi este o boală incurabilă, intervenţiile medicilor în vederea controlului simptomelor ajută să se limiteze pe cât posibil impactul asupra calităţii vieţii pentru persoanele cu boala Parkinson.

Medicul subliniază că opţiunile de tratament farmacologic trebuie însoţite de activitatea fizică. "Activitatea fizică, cognitivă şi socială rămân cele mai importante aspecte pentru o îmbătrânire mai sănătoasă, atât pentru persoanele cu boală Parkinson, cât şi pentru toţi ceilalţi”, adaugă dr. Liviu Cozma.

Potrivit specialiştilor, afecţiunea este diagnosticată de regulă după 60-65 de ani, mai frecvent în rândul bărbaţilor, care au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să dezvolte boala, faţă de populaţia feminină. Totuşi, afecţiunea se poate instala şi mai devreme de 50 de ani, în aproximativ 10-20% din cazuri.

În România există o reţea de centre medicale specializate în tratarea pacienţilor cu boala Parkinson, prezentă în Bucureşti şi judeţele: Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Suceava, Timiş.