Procurorii, despre percheziţiile în sistemul sanitar: "Studii clinice ilegale pe pacienţi"

Procurorii de la Parchetul General au făcut 26 de percheziţii la cabinetele unor doctori şi la spitale din 16 judeţe, între care şi în Cluj, plus la cinci firme cu profil medical. Procurorii îi acuză pe mai mulţi medici că au încălcat legea, făcând studii clinice ilegale pe pacienţi, ceea ce ar putea duce la intrarea pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei.

Redăm, mai jos, comunicatul de presă remis de ÎCCJ:

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează cercetări într-o cauză penală având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Pe baza autorizațiilor emise de către instanță, sub coordonarea procurorilor, ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice - Inspectoratul General al Poliției Române, împreună cu polițiști ai structurilor teritoriale de investigare a criminalității economice din cadrul Inspectoratelor de Poliție ale județelor Argeș, Arad, Botoșani, Buzău, Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiș și Vrancea, efectuează 26 de percheziții la cabinetele unor medici aflate pe raza municipiului București și a județelor Arad, Cluj, Constanța și Dolj, precum și la sediile și punctele de lucru a 5 societăți comerciale cu profil medical care reprezentau interesele sponsorilor.

Totodată, în baza ordonanțelor emise de către procuror, sunt efectuate verificări operative constând în ridicarea de înscrisuri și probe la 31 de unități sanitare aflate pe raza județelor Argeș, Botoșani, Buzău, Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiș și Vrancea.

Din actele de urmărire penală efectuate până în prezent a rezultat că mai mulți angajați din sistemul sanitar desfășoară activități nelegale constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potențial generator de riscuri în ceea ce privește autorizarea intrării pe piață a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populației.

Un psihiatru din Arad, acuzat de luare de mită

Totodată, din cercetările efectuate a reieșit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, având și calitatea de cadru didactic la o universitate din același oraș, a solicitat și a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul secției de psihiatrie, în vederea fundamentării/întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală.

În realitate persoanele în cauză nu suferă de afecțiuni psihice, însă în schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidențele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare, cât şi cu tratament de specialitate.

Majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital și nici nu urmau tratamentul prescris. Mai mult, unora dintre pacienți le condiționau internările fictive de participarea la studiile clinice pe care același medic le conducea.

Scopul acestui demers era obținerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuția medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcție de numărul de pacienți înrolați.

Erau implicați medici rezidenți și asistente

Din probatoriul administrat până în prezent a reieșit faptul că medicul psihiatru, utilizând ascendentul moral și profesional de care beneficiază în relația cu medicii rezidenți ai secției de psihiatrie, cărora le este îndrumător de rezidențiat, îi determina și îi constrângea pe aceștia să săvârșească astfel de ilegalități.

Studiile clinice erau efectuate fără consimțământul informat al subiecților, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienților, tratamentul urmat și efectele acestuia.

Pentru obținerea semnăturii pe declarația privind consimțământul participării la studiu, medicul psihiatru acționa în două modalități: fie prezenta documentul pacienților sau aparținătorilor acestuia (în situația pacienților fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenți să contrafacă semnătura.

Pentru a asigura numărul de pacienți prevăzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii și pacienți care nu suferă de afecțiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicațiile acestuia, medicii rezidenți și asistentele medicale consemnau în foile de observație simptomele necesare includerii în studiu, omițând total sau parțial consemnarea simptomelor reale.

Pe parcursul derulării studiilor, medicul psihiatru consemna în foile de observații și în celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea după cum urmează:

- administrarea medicamentelor experimentale chiar în situația în care pacientul nu se mai prezenta la vizite și nu intra în posesia acestora. În acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje și aruncate sau depozitate în fișetele din incinta secției

- efectuarea de teste și prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar și în situația neprezentării regulate a pacienților la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecților ca urmare a administrării medicamentației din studiu.

În astfel de situații, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienți anterior începerii studiului și depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale secției de psihiatrie.

Totodată, acesta nu consemna în foile de observații administrarea unei medicamentații suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.

În situația în care pacienții nu răspundeau la medicamentul testat pentru a fi menținuți în studiu, li se administrau medicamente conținând substanțe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt probele biologice atribuite pacienților nu erau recoltate de la aceștia, ci de la cadrele medicale ale secției.

Potrivit dispozițiilor medicului psihiatru, la externare pacienților înrolați în studiu li se întocmeau două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul și tratamentul experimental administrat și altele contrafăcute care se înmânau pacientului și care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menționa includerea pacientului în studiu.

Prin modalitățile descrise se urmărea includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienți și efectuarea chiar fictivă a cât mai multor vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor".

Verificările financiar-fiscale sunt asigurate de către specialiști din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, suportul tehnic de către Direcția Operațiuni Speciale, iar suportul informativ este asigurat de către Serviciul Român de Informații.

Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizări transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de către Serviciul Român de Informații.