România, a treia cea mai afectată ţară din Europa de atacul ţânţarilor. Ce boli pot transmite

Verile mai lungi şi mai calde favorizează răspândirea ţânţarilor invazivi. Alarma a fost trasă de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, care a explicat modul în care creşterea temperaturilor în Europa a favorizat răspândirea speciilor de tânțari care transmit viruși.  

Așadar, creşterea temperaturilor în Europa a favorizat răspândirea speciilor de țănțari, Aedes albopictus şi Aedes aegypti, insecte responsabile de numeroase îmbolnăviri în rândul europenilor.

Conform ECDC, naţiunea cea mai afectată în ceea ce priveşte bolile contractate este Italia, care este prima în Europa la numărul de infecţii, iar România ocupă ultimul loc de pe podium la acest capitol nedorit, scrie Mediafax.

În ceea ce priveşte febra West Nile, de exemplu, din cele 1.112 cazuri raportate în diferite ţări în 2022, până la 723 au fost raportate în Italia. Prin urmare, clasamentul, în funcție de numărul de cazuri de infectare arată așa:

Italia (723)                                                                                                                                                                                      Grecia (286)
România (47)
Germania (16)
Ungaria (14)
Croaţia (8)
Austria (6)
Franţa (6)
Spania (4)
Slovacia (1)
Bulgaria (1)

Pe de altă parte, anul trecut au fost înregistrate 92 de decese.

Pe lângă febra West Nile, un alt virus purtat de aceşti ţânţari este dengue, răspândit pe scară largă în peste 100 de ţări din Africa, America, Asia de Sud şi Sud-Est şi în regiunile Pacificului de Vest.

În urmă cu zece ani, în 2013, „ţânţarul Aedes albopictus sa stabilit în 8 ţări UE, cu 114 regiuni afectate”, se arată în documentul publicat de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC). „Acum, în 2023, ţânţarul este prezent în 13 ţări şi 337 de regiuni”.

„În ultimii ani, am observat o răspândire geografică a speciilor de ţânţari invazive în zone anterior neafectate”, a explicat directorul ECDC, Andrea Ammon. „Eforturile trebuie să se concentreze asupra modalităţilor de a controla populaţiile de ţânţari, de a îmbunătăţi supravegherea şi de a consolida măsurile de protecţie personală”.

ECDC recomandă că modalităţile de control al populaţiilor de ţânţari includ eliminarea surselor de apă stătătoare unde se înmulţesc ţânţarii, utilizarea larvicidelor ecologice şi promovarea conştientizării comunităţii cu privire la controlul unor ţânţari.

Măsurile de protecţie personală, pe de altă parte, includ utilizarea plaselor de ţânţari (de preferinţă plase tratate cu insecticid) sau dormitul sau odihnă în camere cu ecrane sau cu aer condiţionat, purtarea de îmbrăcăminte care acoperă cea mai mare parte a corpului şi folosirea de creme respingătoare pentru ţânţari.