România, ultima în UE privind accesul la medicamente inovatoare. Pacienții așteaptă și peste 3 ani pentru tratamente noi

România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la accesul pacienților la medicamente inovatoare, potrivit celor mai recente rapoarte din domeniu.

Pacienții din România așteaptă în medie peste trei ani până când un medicament inovator aprobat la nivel european devine compensat prin sistemul public de sănătate, arată raportul EFPIA ''Patients W.A.I.T. 2025'', prezentat joi de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Raportul indică faptul că România are cea mai mică cheltuială publică netă cu medicamentele pe cap de locuitor dintre toate statele europene și, totodată, cel mai lung timp de așteptare pentru accesul la tratamente noi. Consecințele sunt directe: agravarea bolilor, mai multe spitalizări, scăderea calității vieții și costuri crescute pentru sistemul de sănătate.

Reprezentanții ARPIM afirmă că dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026, ceea ce înseamnă că mulți pacienți nu au acces la timp la tratamente care în alte state sunt deja disponibile.

''Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților'', a declarat Ioana Bianchi, director Relații Externe ARPIM, citată într-un comunicat remis presei.

La rândul său președinte APAA, Rozalina Lăpădatu, a spus că 1.110 zile de așteptare înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, însă nu și în România.

'Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat', a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC, conform Agerpres.

ARPIM explică faptul că întârzierile sunt strâns legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. România cheltuiește aproximativ 1.354 euro pe cap de locuitor pentru sănătate, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene. În ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 euro) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 euro).

''Datele din raportul EFPIA, 'Patients W.A.I.T. 2025', arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România'', a susținut Radu Rășinar, președinte ARPIM.

ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți medicale, precum și organizații de pacienți.

Printre direcțiile prioritare identificate de ARPIM se numără: dezvoltarea unui cadru predictibil de finanțare, bazat pe un proces ce analizează numărul și tipul de medicamente care vor intra în procesul de compensare în următorii 2-3 ani și previzionarea bugetelor necesare (horizon scanning), modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente, inclusiv prin luarea în considerare a rapoartelor emise la nivel european, măsuri de eficientizare a cheltuielilor de sănătate, prin urmărirea recomandărilor ghidurilor terapeutice cu niveluri înalte de dovezi dar și reforma mecanismului de clawback, inclusiv prin posibilitatea de compensare a investițiilor în cercetare-dezvoltare realizate de companiile farmaceutice inovatoare.