Termometrul de emoţii. Aplicaţie inedită pentru bolnavii de cancer, lansată la Cluj

Termometrul de emoţii. Aplicaţie inedită pentru bolnavii de cancer, lansată la Cluj
Cu ajutorul unei aplicaţii lansate în premieră în România, bolnavii oncologici îşi pot acum măsura nivelul emoţiilor la care sunt supuşi, aflând în doar câteva secunde dacă au nevoie de ajutor din partea unui psiholog. În unităţile sanitare din România există un număr extrem de redus de psihologi pentru bolnavii de cancer, asta în condiţiile în care specialiştii spun că evaluarea stării psiho-sociale a pacientului ar trebui să facă parte din pachetul clinic oferit în spitale.

Aplicaţia APSCO reprezintă primul instrument computerizat de screening automatizat al distresului pentru pacienții cu cancer, a persoanelor din preajma bolnavilor , dar şi a profesioniști. A fost lansată în 10 ianuarie şi oferă posibilitatea de autoghidare în ceea ce înseamnă evaluarea stresului, precum şi posibilitatea de a avea acces la anumite resurse.

Practic, pacientul intoduce pe baza unor termometre emoţionale, în mai puţin de un minut, acele stări pe care le trăieşte: de la anxietate, stres, depresie şi furie, până la nevoia de ajutor. Combinat, acestea vor arăta nivelul de distres oncologic, adică acel stres care este legat de boală, explică specialiştii. După ce află nivelul emoţiilor, utilizatorul trece la pasul următor şi anume datele pe care le poate găsi în aplicaţie (psihologi, centre, asocieţii) şi pe care le poate contacta. "Toate aceste date ajung într-o bază de date, iar aplicaţia este, de fapt, şi o cercetare în timp real", a explicat Dégi L. Csaba, directorul proiectului.

În momentul de faţă, bolnavii de cancer primesc prea puţin sprijin emoţional în instituţiile statului. „Vorbim de doar câţiva psihologi la un număr de aproape 84.000 de pacienţi noi în fiecare an. Asta înseamnă că psihologi clinicieni avem în primul rând numai în patru instituţii din ţară", explică iniţiatorul aplicaţiei.

La Cluj, spre exemplu, la Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă", instituţie care tratează anual zeci de mii de bolnavi din toate colţurile ţării, există un singur psiholog pentru adulţi. "Categoric este nevoie de sprijin, din ceea ce am văzut şi din experienţa mea, cu atât mai mult cu cât pe toată perioada de la momentul în care pacientul descoperă problema de sănătate şi până la toate etapele pe care le parcurge. Varianta pe care am găsit-o a fost să iau în terapie doar persoanele care solicită - bolnavul, apaţinători sau medicul. Sunt destul de mulţi, dat fiind fluxul mare de pacienţi şi mai ales că lucrez cu pacienţi care vin de pe două secţii de chirurgie, de pe trei secţii de radioterapie şi o secţie de chimioterapie", a menţionat Florina Pop, psiholog al Institutului Oncologic din Cluj-Napoca.

Iniţiatorii proiectului îşi propun dezvoltarea de servicii și promovarea comunicării în oncologie din România, o țară deficitară în ceea ce privește psiho-oncologia și în care cultura apelării la ajutor este problematică. "Scopul final este ca în traiectoria oncologică această aplicaţie să fie folosită pentru un screening rapid, la început, şi să fie integrată efectiv în fişele medicale şi în practica oncologică. Să stea pacientul în sala de aşteptare şi înainte să ajungă la medic, să completeze într-un minut aceste informaţii şi când ajunge faţă în faţă cu specialistul, fără să fie nevoie de timp suplimentar", a explicat Dégi L. Csaba. Mai mult decât atât, societatea internaţională de psiho-oncologie consideră că integrarea serviciilor psiho-sociale în managemenetul bolilor tumorale în spitale este o chestiune legată de drepturile omului.

Conform studiilor, jumătate din pacienţii diagnosticaţi cu această boală cruntă suferă de aceste afecţiuni emoţionale, iar nivelul lor de anxietate şi depresie este destul de ridicat.

Comenteaza