Breaking news Update Video SE CONSTRUIEȘTE! PUZ-ul pentru restructurarea Carbochim, aprobat în Consiliul Local Cluj-Napoca

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de restructurare urbană a platformei industrială Carbochim, din Piața 1 Mai - strada Porțelanului, a fost aprobat, după aproape 3 ore de dezbatere, de către consilierii locali, în ședința din 29 august 2024. Investiția Iulius Group se ridică la suma de 500 milioane euro și poate trece la ultima etapă înainte de șantier: obținerea autorizației de construire. 

Înainte de votul consilierilor locali, a avut loc o dezbatere de aproape 3 ore între reprezentanții municipalității, societatea civilă și beneficiar.

65 mil. de euro, investiția în dotări publice pe care și-a asumat-o beneficiarul. Amenajarea pe cheltuială proprie a malurilor Someșului, între acestea

„Acum 3 ani de zile, când a intrat acest proiect în furcile caudine ale administrației locale, i-am asigurat toată transparența, de la ședințe publice, la oportunitatea experților de a se exprima. Acest proiect respectă toate exigențele PUG-ului din perspectiva restructurării. Răsunde exigențelor corelării cu celelalte proiecte ale municipalității, în special cu culoarul verde-albastru. Există un bloc de locuințe, ridicat în anii '90 fără autorizație care reprezință un obstacol pe proiectul de mobilitate, dar iată că proiectul de restructurare Carbochim bine să rezolve această problemă cu două alternative. Am fost extrem de atent și investitorului privat i s-au aplicat aceleași exigențe de trafic, de infrastructură ca celorlalți care construiesc în oraș. Valoarea investițuulor private pe domeniul public va fi de 65 milioane euro – pod rutier peste Someș cu 4 benzi, 2 poduri pietonale, 2 girații, sistematizări de străzi, trecerea în domeniul public a unor terenuri, etc. Investiția asuce un spor de calitate din punct de vedere al infrastructurii”, a declarat edilul Emil Boc, în debutul ședinței CL.

Temele ridicate în cadrul dezbaterii au vizat: aglomerarea traficului în zonă și creșterea poluării prin un număr mai mre de emisii de gaze de seră, cât și derogarea privind spațiul verde și anume din procentul de 30% din suprafața impusă proiectului, 10% este peste nenatural, peste parcarea subterană. Nemulțumirea principală a activiștilor a plecat de la Regulamentului Local de Urbanism (RLU), conform căruia, în acea unitate teritorială de referință, ar fi trebuit ca proiectul să prevadă 30% spațiu verde pe sol natural. Specialiștii, proiectanții și reprezentanții administrației locale au venit cu lămuriri punctuale. 

Adrian Dohotaru (activist de mediu) – A ridicat problema studiului de trafic realizat de către investitor, despre care susține că ar fi unul fals, iar adevărul este că traficul va fi mai aglomerat, iar emisiile de gaz de seră mai mari. De asemenea, a ridicat problema prețurilor exorbitante de pe piața imobiliară clujeană, iar noile contrucții nu fac decât să alimenteze aceste scumpiri.

Edilul Emil Boc - „În democrație este greu să intervi în economia de piață și să o regulezi. Oportunitatea noastră e să creăm oportunități. Am cerut de la ministere, în calitate de președinte AMR, să se treacă terenurile din proprietatea diverselor instituții subordonate statului, care nu sunt folosite, în proprietatea administrației locale. Noi nu mai avem terenuri pentru a putea construi locuințe sociale. Cât despre trafic, noi încurajăm traficul alternativ, facem acum un park and ride cu 800 de locuri. Sunt și chestiuni care nu țin de noi legate de acest proiect, statul de parcări este reglementat de o lege națională''.

Mihai Goțiu (parlamentar USR și activist de mediu) - „Viața și calitatea vieții trebuie să fie la standarde excepționale. În cadrul dezbaterilor am dus în discuție un studiu de sănătate publică, publica anul trecut, pe baza datelor din 2014, legat de ce înseamnă spațiile verzi din oraș. Acesta vizează și Clujul. Concluzia a fost că orașul Cluj-Napoca figura pe primul loc la mortalitatea suplimentară ca lipsă a spațiilor verzi. Dacă decidem acum pentru viitor, trebuie să luăm în considerare că diminuarea de spațiu verde pe sol nu face decât să agraveze această situație. Trebuie să ajungem la 30% spațiu verde. Voi consemna voturile tuturor consilierilor locali pentru a arăta publicului cine a decis mortalitatea suplimentară. Expertul Carbochim spunea la procesul din SUA pentru Roșia Montană că statul româb datorează miliarde. Orice betonare în plus înseamnă mai multă apă pe străzi, înseamnă cheltuieli mai mari pentru canalizare”.

Emil Boc – „Eu am fost audiat la Washington 8 ore și nu cred că vreți să știți cum arată. Vă pot spune că proiectul Roșia Montană nu au avut avizele de legalitate, asta cât am fost eu prim-ministru. Cât timp am stat la Palatul Victoria nu aveau avizul de oportunitate. Studiul de sănătate publică din 2015 este de acum 10 ani, cum era Clujul acum 10 ani domnilor? Se agravează schimbările climatice în toată lumea, iar asta nu e vina Clujului. Numa în ultimii 4 ani, 200 milioane de euro am investit în 400 de ha de spațiu verde în Cluj. Noi am luat de la construcții și am făcut parcuri, în Zorilor. Nu am văzut societatea civilă să zica – Bravo, oraș! Nu faceți bloc de 20 de eraje, ci parc -. Mi-am asumat să facem cel mai mare parc de biodiversitate împreună cu voi, societatea civilă. Direcția orasului numai cine nu vrea să o vadă nu o vede, am plantat 4.000 de arbori cu balot în ultimul an și jumătate, mai urmează 1.000. M-a preocupat solul natural, am intrebat de legalitate și am aflat de la proiectant că se pun 2 m de pământ peste parcarea subterană, suficient pentru a planta copaci maturi, care au nevoie de 1 m și jumătate de pământ pentru a supraviețui. Este reproducerea unei vieței naturale verzi. Cu traficul. Faptul că azi oamenii au doar 2 opțiuni – Iulius și Polus – cât trafic generează? Dacă am opțiunea de a merge la mall în zona mea, nu mai aglomerez nenecesar în oraș”.

Vlad Negru (Proiectant Iulius Carbochim) – „Grosimea stratului de pământ peste parcare va fi de 2 m, din care 1.5 m biotop viu. Și în oraș, în mediu natural, după acestă adâncime este nisip compact, rocă sau argilă unde nu trece apa, nu este viață naturală”.

Cornel Vâlcu (activist) - „Nu e un proiect de regenerare urbană, ci o degenerare a urbanismului. În contractul de restructurare scrie alb pe negru, conform RLU, 30% spațiu verde pe sol natural, ori nu e așa”.

Proiectant Iulius Carbochim - ''PUG ne obligă să facem PUZ-uri. Fieare platformă industrială are anumite particularități, fiecare caz trebuie reglementat. Fiecare proiect aprobat a avut variații de la acest regulament. Am făcut o analiză extinsă și am creat funcțiuni și ținând cont de ce e în zonă – majoritar locuințe. Așadar, vorbim de un mix funcțional. Toată zona de nord a orașului trebuie să funcționeze coerent și să reduăa traficul nenecesar din oraș. Partea de locuire a acestui proiect are o componentă foarte mică față de altele. Mai ales la Someș să ai o componetă apoape în totalitate cu funcțiune publică e esențial''.

Ovidiu Podaru (avota în dreptuș urbanismului) a arătat că derogările de la Regulamentul Local de Urbanism sunt perfect legale în cazul teritoriilor supuse restructurării. - ''Investitorul m-a abordat acum 1 an și jumătate. Am verificat strict legalitatea proiectului. La legea 350 nu există nelegalități''.

Viceprimarul Dan Tarcea – „Am studiat cu foarte mare atenție această zonă de restructurare și m-am întreabat ce reprezintă cei 30% din regulamentul de urbanism. Este vorba despre o derogare. Pe axa est – vest, cu proiectele de la Liberty, Jolidon, etc., la o distanță de 15-20 de minute de mers pe jos, avem 5.000 de apartamte, undeva la 15.000 de persoane - încape un Huedin și încă mai rămân locuri libere, ne apropiem de o Gherla– și atunci întrebarea firească ar fi "Oare cum ar fi mai bine - să avem funcțiuni suplimentare ca să nu mai fie nvoiți oamenii să migreze înspre Gheorgheni sau Florești ? Apoi, trenul metropolitan trece prin această zonă, motiv în plus să fie folosit transportul alternativ, public. Acum, pe fosta platformă Carbochim, avem tone de azbest, nu e spațiu verde și copacii au crescut în clădiri? Cât e de nociv acum?".

Varga Laura (cetățean)– "Administrația face un lobby activ pentru proiect în loc să se îngrijească de interesul cetățenilor. Unde e limita derogărilor?"

Primarul Emil Boc – ''Procentul de 30% de spațiu verde este respectat. 20% este pe sol natural și 10% pe sol artificial, peste acea parcare. Nu e o chestiune ilegală, noi analizăm impactul ei. Noi ca oraș ascultăm pe toată lumea”.

Szakats Istvan / Mathias Rex (activist de mediu) – ''Cât timp va luat să analizați studiul de trafic, cu ce date concrete a fost realizat, ați avut observații, i-a fost solicitat beneficiarului să optimizeze ceva?''

Viceprimarul Dan Tarcea - ''Din comisia de trafic fac parte și specialiștii. Studiul a fost de mai multe ori analizat, iar dacă inițial erau prevăzute 5.800 parcări, noi am avut condiția să fie reduse cu 25%.Acum avem 4.800 de parcări și 1.400 de locuri pentru biciclete. Studiul a fost realizat de către UTCN. Nu sunt elemente care să duca la un studiu ilegal''.

Alexandra Oană (USR) – ''Felicit societatea civilă, am însă sentimenttul că am asistat la un simulacru. Vrem spațiu verde, dar avem derogări de la spațiul verde natural, vrem fluidizarea tradicului, dar avem mii de parcări, vrem neutralitate clumaticăm dar prioritizăm profitul cu orice preț. Noi, grupul USR, nu vom vota favorabil acest proiect”.

Proiectant Iulius Carbochim – “Clădirea va fi verde, cu centrală electrică cu panouri fotovoltaice pe acopeiș, avem 16.500 mp de acoperișuri verzi care nu sunt incluse în bilanțul spațiilor verzi. Avem 30% ha de spațiu verde – 21% pe sol naturak și 9.12% peste parcarea subterană. Se pot vedea realizările de la Iași și Timișoara, unde parcurile funcționează foarte bine, copacii nu s-au uscat și oamenii sunt mulțumiți. Arborii aduși la Cluj, în pepinieră, au și până la 18 m înălțime”.

Proiectul a fost aprobat cu 17 voturi pentru, 4 împotrivă (USR) , 1 neparticipare.

Ansamblul mixed-use, care prevede spații de birouri și rezidențiale, spații culturale, parc și mall, va fi ridicat pe o suprafață de 13,7 hectare. Proiectanți sunt arhitecții de la Biroul de Proiectare Trans Form din Cluj-Napoca, care se ocupă de numeroase ansambluri imobiliare în dezvoltare în oraș. Conceptul proiectului este realizat de celebrul birou de arhitectura UN Studio din Olanda.

Cel mai mare mall din România, cu grădini urbane pe 5 ha, și un nou concept: family-entertainment

Mall-ul prevăzut în proiect va fi cel mai mare din România, numărând 4 etaje. Clădirea de biroui va avea 8 etaje, iar blocul de locuințe 19. Acesta din urmă va găzdui 152 de apartamente. Un număr de 4.800 de locuri de parcare sunt propuse în cele 4 niveluri de subsol ale ansamblului. 

Pe lângă spații comerciale, mall-ul va cuprinde și zone de activități culturale și entertainemnt pentru familiile cu copii. Acest concept de family-entertainment se va regăi și outdoor, pe cele peste 5 hectare de grădini urbane (amenajate la sol și peste parcările subterane).

''Proiectul va integra și un concept de entertainment în premieră în regiune, de mare amploare, cu zone de cățărare, trambuline, circuite cu obstacole, zone de gaming, experiențe imersive și simulatoare. Un alt centru de distracție va fi special dedicat copiilor de vârstă preșcolară și școală primară, cu activități care dezvoltă creativitatea, gândirea logică, atenția, dexteritatea și aptitudinile de socializare. De asemenea, vizitatorii vor avea acces și la alte concepte de retail orientate spre familii, de la servicii până la branduri îndrăgite de părinți. Un exemplu în acest sens este o librărie cu un format aparte, care, dincolo de selecția celor mai noi și variate cărți pentru lectură, școală și dezvoltarea cunoștințelor, presupune experiențe și interactivitate.

Conceptul family-friendly se va concretiza și prin facilități dedicate părinților, de la spații „mama și copilul”, cărucioare și mese speciale utilizabile gratuit pe parcursul vizitei în proiect, până la amenajări cu alei permeabile, prin care apa se poate infiltra și care oferă o plimbare cât mai lină a bebelușilor în cărucioare, precum și o selecție a plantelor prietenoase cu cei mici. Family-friendly vor fi în primul rând zonele verzi amenajate prin proiect, unde părinții își vor putea lăsa copiii să se joace în siguranță și să interacționeze. Vor fi create spații pentru copii, unde vor fi organizate activități specifice, ateliere educaționale, de creație, arts and crafts etc'', se arată în proiect. 

Conform proiectanților de la UN Studio, totalul spațiilor verzi pe sol natural va fi de 29,399,15 metri pătrați, adică 3 hectare, la care se adaugă 12.764,47 metri pătrați peste subsol, adică aproape 1,3 hectare. În total, în jurul a 5 hectare de grădină urbană. 

Clădiri din fosta Carbochim, transformate în centru cultural și facilități co-working

Hala cu arcade din anii '50 (în suprafață de 600 mp) va fi astfel conservată și adusă în circuitul public, primind funcțiuni culturale: activitatea va fi coordonată în parteneriat cu Centrul Cultural Clujean. De asemenea, în interiorului mall-ului vor fi amenajate o grădină japoneză și o sală de evenimente. Proiectul mai prevede și spații pentru evenimente în aer liber (amfiteatru), dar și cele mai noi concepte cinematografice la interior.

De asemenea, o altă clădire de patrimoniu industrial, ce va face obiectul unei reconversii, este cea administrativă, care va reuni atât facilități co-working, cât și spații pilot de încurajare și promovare a talentelor și a inițiativelor creative locale. 

600 de arbori noi și 100.000 de plante, în noile spații verzi

Peste 600 de arbori maturi, precum platani, tei, castani, arțari roșii, stejari piramidali, ginkgo biloba, carpeni și metasequoia, cu înălțimi ce ating chiar și 13 metri, sunt reuniți într-o pepinieră găzduită de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în cadrul Staţiunii de Cercetare Horticolă. Mica „pădure” este pregătită pentru noul parc ce se va crea în cadrul demersului de reconversie urbană a platformei Carbochim.

Concomitent, va fi păstrată și vegetația existentă în arealul industrial, dar și cea de pe malul Someșului (amenajat în cadrul proiectului), în funcție de posibilitatea recuperării, așa cum reiese din studiile dendrologice realizate. Cadrul natural creat prin noile zone verzi ce vor fi amenajate, de aproximativ 5 hectare, va fi completat cu peste 100.000 de plante de diferite dimensiuni.

Reamenajarea Pieței 1 Mai, pasarele peste Someș și piste velo/pietonale 

Beneficiarul și-a asumat, prin contract, să reabiliteze/reamenajeze Piața 1 Mai și strada Porțelanului, care va avea dimensiuni de bulevard, dar și să dezvolte trasee pietonale și velo pe malul Someșului. De altfel, urmează să se construiască un pod auto și două pasarele pietonale și velo peste râul Someș.

Proiectul va fi conectat cu mai multe investiții publice viitoare: culoarul rutier de nord, trenul metropolitan și culoarul verde albastru, care cuprinde Someșul și malurile sale. Fosta fabrică Carbochim  este relocată și retehnologizată, fără perioade de inactivitate.

După aprobarea proiectului de hotărâre în Consiliu Local, urmează obținerea autorizației de construire.