„Clujul de 1 milion de locuitori". Profesor UBB: „E doar o proiecție maximală greu de atins pentru zona metropolitană”. Orașul de pe Someș a scăzut la sub 300.000 oameni

Chiar dacă municipiul Cluj-Napoca a scăzut sub pragul de 300.000 de locuitori la recensământul de anul trecut, în ultimii 10 ani, zona metropolitană a cunoscut o creștere semnificativă. Odată cu finalizarea metroului și a centurii, zona periurbană ar putea rămâne în continuare atractivă.

Municipiul Cluj-Napoca a pierdut în ultimii 11 ani 37.978 de locuitori. Numărul celor care trăiesc în orașul de pe Someș a scăzut sub pragul psihologic de 300.000, până la 286.598 în 2022, de la 324.572 în 2011).

„Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj, care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la o populație de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate, conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară (101,8%)”, se arată în datele provizorii ale Recesământul Populației și Locuințelor 2021, realizat în 2022, cu dată de referință 1 decembrie 2022.

Mai mulți politicieni, printre care ministrul Marcel Boloș sau primarul Emil Boc, vorbesc despre „Clujul de 1 milion de locuitori”, odată cu finalizarea centurii metropolitane și a metroului.

ZIUA DE CLUJ a stat de vorbă cu sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) în cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB)  cu privire la această țintă. 

Clujul de 1 milion de locuitori e doar o proiecție maximală greu de atins și nu se referă doar la municipiu, ci se referă la zona metropolitană, așa sugerează și INS din datele recensământului. După cum putem observa, municipiul Cluj-Napoca a pierdut în ceea ce privește numărul de locuitori, iar zona periurbană a crescut. Aici este vorba de toate aceste localități din zona metropolitană - Apahida, Feleacu, Baciu, zona spre Chinteni și în principal Florești. Odată cu timpul redus de stat în trafic care va veni la pachet cu dezvoltarea infrastructurii de transport, aceste zone din jurul municipiului Cluj-Napoca s-ar putea să își păstreze atractivitatea, deoarece în oraș prețurile sunt adesea prohibitive”, a precizat dr. Ioan Hosu.

Acesta a subliniat că municipiul Cluj-Napoca rămâne polul principal al regiunii. 

„Presiunea tot pe Cluj-Napoca a rămas, pentru că cei din zona periurbană caută școli și grădinițe tot în oraș. Cifra de 1 milion de locuitori pentru zona metropoitană eu o văd ca un scenariu maximal greu de atins, care ar permite la nivel de comunități să se pregătească, deoarece lucrurile acestea în ani 1990-2000 sau în ultimii 15 ani nu prea s-au întâmplat”, a mai spus Ioan Hosu.

L-am întrebat pe sociologul Ioan Hosu când vede acesta „Clujul metropolitan” în adevăratul sens al cuvântului.

„Orizontul de timp pentru metropolitan, adică municipiul Cluj-Napoca plus zonele periurbane cred că devine funcțional în momentul în care se realizează căi de acces, în principal rutier. Aici intră și proiectele precum trenul metropolitan, metroul și centura metropolitană. Dacă e să avem încredere în ceea ce ne spune PNNR-ul și planurile de dezvoltare ale regiunii Nord-Vest, aș spune că undeva în anul 2026-2027, adică peste 4-5 ani. Așa ar trebui, după proiecțiile actuale. Mai repede e imposibil. Dacă se întâmplă mai târziu, s-ar putea ca aceste lucruri să nu mai aibă sens, să nu se mai întâmple. Aceste lucruri sunt foarte puternic legate de contextul macroeconomic. Depinde cum se dezvoltă regiunea la nivel economic. Dacă avem din nou recesiune, costuri mari ale vieții, inflație, atragere mai dificilă de fonduri europene, atunci aceste lucruri arată sensibil diferit. 

Demografia ne arată că și Clujul, și Bistrița, Satu Mare, adică zona asta de nord-vest nu pierde foarte mult. Aceste pierderi sunt neproblematice pe piața forței de muncă. Zonele aceastea rămân atractive pentru tineri, prin prisma zonei universitare, de business, cum vedem și la Oradea. Rămân de interes atât timp cât există salarii atractive și locuri de muncă. Sigur, municipiul Cluj-Napoca e scump, dar undeva la distanțe rezonabile, și aici mă refer la rezonabil în timp, nu în km. La 15 km să faci 40-50 de minute nu e ok. Dacă ultimii 10 ani au pastrat Clujul ca al doilea municipiu din România după București, cred că lucrurile nu se vor schimba peste noapte. Se poate pierde atractivitatea, în condițiile în care vedem că rezidențialul periurban nu păstrează calitatea vieții la fel ca în municipiu”, a explicat Ioan Hosu.

Sociologul a susținut că, deși municipiul Cluj-Napoca a înregistrat o scădere a populației cu aproximativ 37.000 de locuitori, nu este ceva semnificativ.

„Zona cea mai îmbătrânită este în sudul țării, unde este și cea mai săracă. Acolo a scăzut demografia și a urcat media de vârstă din cauza migrației tinerilor. Există și în Cluj migrație, dar sunt suficiente intrări astfel încât să compenseze ieșirile. Clujul, deocamdată și pe termen scurt, are suficiente oportunități. În Cluj-Napoca, oamenii vin, pleacă și tot așa. Vedem orașul ca un pol urban și prin prisma accesului la autostradă spre vest. Creșterea nu se va opri brusc, ci va continua, dar trebuie să ținem cont de contextul macro. După digitalizare se schimbă lumea. În ultimii 10 ani am rămas în aceiași parametri demografici. Viitorul va fi unul plin de provocări. Rămâne de văzut”, a mai spus Ioan Hosu.

„Masina nu e soluția în Cluj-Napoca”

Sociologul a vorbit și despre viitorul transportului personal în Cluj-Napoca.

„Oamenii preferă să circule în continuare cu mașinile personale în oraș, în ideea în care ei cred că au o mobilitate mai mare, deși nu au. În timp, această mobilitate va fi din ce în ce mai dificilă. Va fi greu să găsești loc de parcare și scump să stai, mai ales în zona centrală, iar la un moment dat oamenii se vor obișnui cu faptul că în aglomerările urbane mari, transportul public e soluția mai mobilă. Bani câștigi sigur”, a conchis dr. Ioan Hosu.