Doar 4 din 10 români se declară mulțumiți de sistemul de stat de sănătate. Care este situația în UE

Europenii sunt tot mai nemulțumiți de sistemele de sănătate din țările lor, arată datele Stada Health Report 2024.

Sistemele publice de sănătate din Europa se confruntă cu o nemulțumire în creștere a cetățenilor în ceea ce privește serviciile oferite. Pentru al patrulea an consecutiv, satisfacția cetățenilor europeni față de sistemele de sănătate din țările lor a scăzut, ajungând la aproximativ 56%, potrivit datelor Stada Health Report 2024. În România, gradul de satisfacție a cetățenilor s-a menținut la nivelul de anul trecut, fiind mai scăzut decât media europeană: doar 39% dintre românii chestionați sunt mulțumiți față de serviciile oferite de sistemul public de sănătate. Astfel, la acest capitol, România ocupă poziția 17 din cele 23 de țări evaluate.

În Europa, principalele nemulțumiri față de sistemele de sănătate sunt legate de accesul la consultații medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal și neîncrederea generală în factorii de decizie din sectorul sănătății.

În ceea ce privește România, pe lângă acestea, respondenții au mai indicat și lipsa accesului la servicii medicale de prevenție (37%) printre cauzele încrederii scăzute în sistemul public.

Pe de altă parte, există și motive de satisfacție: 53% dintre românii chestionați au afirmat că sunt mulțumiți de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale.

Potrivit raportului, îmbunătățirea gradului de încredere în sistemele de sănătate depinde de  expertiza în domeniul sănătății a persoanelor care ajung în poziții de decizie.

Astfel, aproape 1 din 2 europeni (48%) consideră că ar face o diferență dacă factorii de decizie din sectorul sănătății ar avea o pregătire în acest domeniu. În România, proporția celor care susțin acest punct este și mai ridicată, de 62%. Tot la nivelul țării noastre, o altă măsură indicată de către cei chestionați se referă la extinderea sferei de responsabilitate a farmaciștilor, pentru a sprijini medicii.

În ciuda nemulțumirii cu privire la sistemele de sănătate în ansamblu, raportul dezvăluie o creștere semnificativă a încrederii în medicina convențională, precum și în sfaturile oferite de profesioniștii din domeniul sănătății – medici și farmaciști.

Aproape 7 din 10 europeni (69%) afirmă că au încredere „mare” sau „deplină” în medicina convențională, în timp ce în rândul românilor proporția celor încrezători este și mai mare: 87%.

Principalul factor al încrederii în medicina convențională, la nivel general, îl reprezintă încrederea că sfaturile oferite de către medici și farmaciști sunt cele mai bune pentru sănătatea individului.

De altfel, studiul a relevat că medicii de familie și farmaciștii sunt în topul încrederii ca sursă de informare preferată în legătură cu deciziile legate de sănătate, față de „Dr. Google” , „Dr. AI” sau alte surse online, care sunt plasate pe ultimele poziții.

În contextul scăderii nivelului de satisfacție, din ce în ce mai mulți europeni decid pentru ei în ceea ce privește sănătatea lor: 89% dintre aceștia fac cel puțin un lucru pentru a-și îmbunătăți starea generală de bine.

În România, printre măsurile adoptate de către respondenți pentru a se îngriji de bunăstarea lor fizică se regăsesc exercițiile fizice (fie acasă, fie la sala de sport), adoptarea unei diete sănătoase, consumul de suplimente alimentare, prezentarea la controale medicale preventive.

Românii, cei mai mulțumiți de starea sănătății mintale și fericiți peste medie

În Europa, românii se declară fericiți peste medie: 68% afirmă că sunt „destul de” sau „foarte fericiți”, ușor peste media europeană (67%).

În ceea ce privește evaluarea sănătății mintale, românii sunt cei mai mulțumiți dintre toți respondenții: 85% consideră că au o sănătate mintală optimă.

Totuși, deși gradul de fericire poate părea a fi unul mulțumitor, senzația de singurătate devine tot mai prezentă, cu precădere în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani.

Dacă per total 52% dintre europeni afirmă că au sentimente de singurătate, în intervalul de vârstă 18-34 de ani, proporția este mai ridicată – 63%. La nivelul României, deși media generală arată că se resimte mai puțin acest sentiment (48%), în rândul tinerilor, situația este similară cu cea de la nivel european (63%).

Cu toate acestea, timpul excesiv petrecut online este doar o parte a problemei: în primul rând, tânăra generație menționează timpul îndelungat alocat muncii drept principalul factor al singurătății și, prin urmare, își doresc un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată pentru a remedia situația.

România a fost inclusă în studiul Stada Health Report din anul 2022.

„Consider că este foarte important să cunoști mentalitatea oamenilor din comunitatea unde îți desfășori activitatea și să compari cu alte piețe. Acest studiu complex este un instrument pe care îl punem la dispoziția întregii piețe de Sănătate, a decidenților, a tuturor actorilor atât din sistemul public, cât și din cel privat. Informațiile bogate oferă insight-uri valoroase pentru îmbunătățirea sistemului în ansamblul său și în baza lor pot fi luate decizii responsabile în beneficiul oamenilor” a declarat directorul general al Stada România, Mihai Fugarevici.

Aflat la cea de-a 10 ediție, raportul a fost realizat de Agenția de cercetare de piață HUMAN8 la nivelul a 23 de țări, pe un eșantion reprezentativ de 46.000 de respondenți. Perioada de colectare a datelor a fost februarie-martie 2024. La nivelul României, eșantionul este de 2.000 de respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani.