Ce ştie însă Mărginean bine de tot este că Universitatea Cluj se duce în cap, atât din punct de vedere sportiv cât şi economic. Ganea, cel pentru care tribuna a făcut cam repede pasul spre venerare, a "reuşit" într-un timp foarte scurt să-şi urce în cap tot vestiarul. În beţia succesului, generalul şi-a distrus armata, condusă acum doar prin teroare. Nu merge. Ganea nu mai are acum nici un sprijin în vestiar, niciun om capabil să canalizeze energiile spre teren. Aş spune, ca în cartier, că "e mâncat", dacă n-aş crede pe bază de argumente că Ganea s-a devorat singur. Cu toate acestea, Marele Blond, pe care numai de ignoranţă sportivă nu poţi să-l bănuieşti, fiind şiret ca vulpea (polară) şi strateg precum un castor, asistă impasibil la dezastrul vestiarului. Poate, şi aici îi rog pe cei mai deştepţi ca mine (nu-i greu) să găsească alte explicaţii, Mărginean se spală pe mâini cu săpunul Ganea: eşecul nu-i al lui!
Paradoxul cel mare vine însă din birourile clubului. Aflată în insolvenţă (adică într-o situaţie economică dificilă), Universitatea sfidează logica şi acţionează ca şi cum singura preocupare e cheltuirea banilor din drepturile tv. Nu e greu, avioanele, hotelurile de cinci stele şi mîncarea în exces costă mai mult decât se strânge din încasări. S-ar putea ca explicaţia să fie simplă, performanţa se obţine asigurând condiţii, la fel cum şarpele îndoielii ar putea suna iute din clopoţel la terminarea banilor: se schimbă planul de reorganizare şi există un motiv pentru reducerea obligaţiilor de plată?
Vremea răspunsurilor nu a venit încă.