Povestea fotbalului de altă dată: „U" şi Ripensia se întâlnesc după 75 de ani

Povestea fotbalului de altă dată: „U
Imaginile sepia, cu jucători cu bască pe cap, pozând alături de conducătorii dichisiţi la costum, cu mustaţa aranjată şi părul aşezat uşor pe o parte sunt certificatul de naştere al oricărei echipe cu istorie. „U" Cluj şi Ripensia Timişoara au în colecţie zeci de astfel de fotografii, dar şi meciuri trecute în manualele de istorie a fotbalului. Săptămâna viitoare, cele două echipe se vor afla din nou faţă în faţă, de data asta în Cupa României.

Malaxorul timpului a fost crunt cu Ripensia Timişoara. Echipa care cucerea patru titluri în anii '30, plus două Cupe ale României a pierit în faţa noii orânduiri socialiste, imediat după 1948. Comuniştii n-au avut milă de echipele istorice şi le-au desfiinţat pe rând sau le-au „ajutat" să dispară. De Ripensia nu s-a mai auzit nimic vreme de peste 60 de ani, până când o mână de oameni au ales să readucă la viaţă povestea echipei lui Deheleanu, Kotormany sau Dobay. Acum în Liga a IV-a, "Ripi" a ajuns până în "16"-imile Cupei României, după un incredibil 3-0 cu UTA Arad în turul trecut, iar sorţii i-au scos în cale un adversar istoric, pe Universitatea Cluj.

Cele două echipe s-au întâlnit de şase ori în campionatul intern, în anii '30, iar cel mai echilibrat duel a fost cel din finala ediţiei 1932-1933. La acea vreme, campionatul era compus din două serii, iar câştigătoarele jucau finala în sistem tur-retur. La Cluj, meciul s-a terminat la egalitate, 0-0, însă timişorenii au reuşit să câştige pe teren propriu cu 5-3 şi să obţină primul titlu din istorie. Un an mai târziu, cele două echipe aveau să se întâlnească în finala Cupei României, iar puternica echipă a Ripensiei nu a avut milă de „studenţi", câştigând cu 4-0. Meciul de pe stadionul „Republicii" din Bucureşti s-a disputat sub privirile Majestăţii Sale, Regele Mihai I al României.

Săptămâna viitoare, pe 24, 25 sau 26 septembrie, Ripensia şi „U" se vor întâlni din nou, de data asta la Timişoara, în alte vremuri, dar cu cărţile de istorie deschise pentru ca toţi să le poată citi povestea.

 

 

Comenteaza