Căpitanul "U" BT, Mihai Silvășan, s-a retras din activitate

Cariera lui Silvășan s-a întins pe durata a mai bine de 19 ani și a început după ce mama sa l-a îndemnat să meargă la o preselecție Pro Baschet când avea 11 ani. „A fost dragoste la prima vedere," spune Mihai. „Mi-a plăcut competiția, mi-au plăcut antrenorii, tot.”

Șase ani mai târziu, Mihai se antrena prima dată cu echipa de seniori, mergând cu ea și într-un cantonament la Beliș. Horea Rotaru a fost cel care i-a dat prima șansă de a juca, folosindu-l 25 de minute într-un meci cu Rompetrolul. „Am dat două coșuri de trei puncte și m-am apărat la Uce Iheadindu, care era un jucător bun atunci,” își amintește Silvășan. „Sunt momente de care sunt mândru, cred că am făcut față cu brio.”

De-a lungul carierei, Mihai s-a confundat cu istoria recentă a baschetului clujean, devenind căpitanul lui "U" la o vârstă fragedă. „Mircea Cristescu m-a numit, era pe vremea lui Mișa Perisic. Aveam 22 sau 23 de ani, nu vorbise nimic cu mine înainte, eram luat total prin surprindere, la echipă erau și jucători mai experimentați, cum ar fi Flavius Lăpuște, de pildă.” A fost greu să se impună de la bun început, dar Mihai spune că acel moment l-a ajutat pe termen lung să fie mai responsabil, să fie un exepmplu demn de urmat și să-și dezvolte o atitudine profesionistă.

Tot la o vârstă fragedă a debutat și la echipa națională, fiind chemat la lot de selecționerul Mladen Jojic când avea doar 19 ani, urmând să devină și acolo căpitan. „Tot timpul mi-a plăcut ideea de lider și de leadership, încerc să fiu lider prin comportamentul meu,” mărturisește Silvășan. Cu el la cârmă, naționala României a reușit cea mai bună performanță a ultimului deceniu, ratând de puțin calificarea la turneul final al Campionatului European ce se va desfășura în această toamnă.

Performanța de vârf a carierei lui Mihai a venit însă la echipa de club, cu care în 2011 a câștigat titlul de campion național. „Orice coș frumos, oricât ar fi de decisiv, nu se poate apropia de acel moment. Pentru asta luptăm, ăsta e sportul de performanță și competiția,” spune Silvășan. „De departe, cea mai mare bucurie și cea mai puternică amintire este finala câștigată în 2011!”

Mihai regretă că nu a câștigat mai multe titluri și că acest sezon nu s-a terminat cu o performanță mai bună pentru echipa clujeană. "U" BT a fost eliminată în sferturile de finală ale Play-Off-ului de către BC Mureș după trei înfrângeri fără replică.

După ce la numai 22 de ani i s-a spus că nu mai poate juca baschet ca urmare a unei accidentări, Silvășan a dovedit contrariul și a continuat cariera sa la nivel înalt încă opt ani de zile. În acest timp, el a suferit două operații de hernie, iar recent, problemele medicale au reapărut la suprafață.

„Dacă vă aduceți aminte, la meciul cu Asesoft din retur eu am lipsit, din cauza unor mici probleme la spate. După jocul cu Steaua au început durerile, mi-am făcut analize și lucrurile arată mai rău decât înainte. Nu aș vrea să ajung din nou să fac hernie. Poate că aș mai fi putut să joc un an, doi-trei, nu se știe, dar când nu mai poți munci cum vrei și să realizezi ceea ce îți doresti, atunci mai bine stai deoparte. Decizia asta nu am luat-o acum, după incheierea campionatului, la suparare. M-am hotărât după meciul cu Steaua.”

Cu un ochi pe viitor, Silvășan spune că l-ar tenta o carieră în antrenorat. „Ce imi doresc eu este să antrenez și cred că pe acest drum voi merge. Nu mă încântă ideea de a lucra cu copii, nu pentru că nu mi-ar place, ci pentru că sunt două job-uri diferite, cred eu, antrenor de copii și antrenor de seniori. Partea de antrenorat de copii nu prea o știu, nu m-aș descurca, însă cu antrenori de seniori am trăit practic o viață, am avut ocazia să lucrez cu antrenori foarte buni, mă documentez și fac tot felul de cursuri, deci cred că mai degrabă pe această directie voi merge. Mă interesează și dezvoltarea tinerilor, învat lucruri și în acest domeniu, însa nu vorbesc de juniori mici, ci mai degrabă de cei de 16-18 ani.”