“M-au surprins oamenii din spatele porţii”

Dacă nu-l vezi în echipament, nu crezi că e fotbalist. Nu corespunde portretului robot desenat de tabloide. Nu i-a fost greu să se adapteze în Transilvania, pentru că din bagajul cu care a venit nu a lipsit bunul simţ. Dragoş Balauru s-a născut în 1989 şi a ajuns la Cluj tocmai într-o perioadă când poporul alb-negru aşteaptă o Revoluţie care să elibereze Universitatea, să-i redea mândria şi identitatea. Târgu Mureş, echipa care l-a împrumutat la Cluj, l-a solicitat înapoi pe Balauru din 1 ianuarie 2013. Dacă nu va continua la „U”, Dragoş va lăsa în urmă regrete şi o muncă bine făcută.

Dragoş, ce au însemnat pentru tine lunile petrecute la „U" Cluj? Un calvar, un prilej pentru a te prezenta în faţa lumii ca portar?

Nicidecum, pentru mine a fost o experienţă nouă şi plăcută. Am jucat o jumătate de sezon în prima ligă şi nu regret nimic. Am apărat la o echipă mare, aşa consider eu, şi pentru mine acest lucru e cel mai important.

Când ai venit la Cluj, nu ştiai decât că Universitatea are nişte suporteri pătimaşi. Ce poţi spune acum?

Nu doar suporterii sunt pătimaşi, ci toată lumea. Am simţit ce înseamnă „U" pentru oameni, pentru Cluj.

Şi ce înseamnă?

Am găsit aici oameni care pun mult suflet, am descoperit un spirit şi asta ne-a ţinut în viaţă.

„Am primit trei sferturi dintr-un salariu"

Şi atunci, de ce crezi că nu se rezolvă situaţia Universităţii, de ce nimeni, din oraşul unde există spiritul de care vorbeşti, nu intervine să salveze una dintre emblemele urbei?
Nu pot eu să spun. Poate nu există un om dispus să-şi investească banii, despre asta nu pot să vorbesc.

Voi, jucătorii, mai speraţi că vine un nou patron?

Noi mergem în vacanţă cu acest gând. Să apară cineva şi să se termine acest „chin".

Câţi bani ai încasat de când joci la „U"?

Am luat trei sferturi dintr-un salariu în jumătate de an.

Din ce bani ai trăit la Cluj?

Din acel salariu incomplet şi din rezervele mele.

Nu ai apelat la părinţi, te-ai autofinanţat?

La părinţi nu mai apelez de mult timp.

Şi mai ai rezerve pentru 2013?

Mai am pentru vacanţă.

Părinţii ţi-au înţeles opţiunea?

Am putere de decizie. De mic am fost pe picioarele mele. Fratele meu, Dan, care joacă şi el fotbal, mi-a zis să fac ce vreau eu.

„Nu voi uita cum se vede Clujul de pe Feleac"

Am văzut că se vorbeşte despre un transfer la Pandurii sau Oţelul. Te tentează?

Au existat discuţii, dar nu e nimic clar. Cele două echipe au căzut, din câte ştiu eu. Sincer să fiu, dacă această situaţie va continua, m-ar tenta o plecare, pentru că nu pot să stau la Cluj pe burta goală. Eu sper încă să revin la „U" după vacanţă.
Am aflat că FCM Târgu Mureş te cheamă înapoi din 1 ianuarie 2013.
Nu ştiu încă, nu am vorbit cu nimeni. Târgu Mureş mă putea chema oricând în timpul împrumutului pe un an. Nici la ei nu e o situaţie prea roz. Dacă vor promovarea, atunci poate că mă vor înapoi. Prima mea opţiune, dacă se îndreaptă lucrurile, e să rămân la Cluj. Altfel nu mai pot.

Ce părere ai despre oraş?

E unul dintre cele mai mari şi mai frumoase oraşe din România. Îmi place tot. Am fost zilele trecute pe pârtie, în Feleac, şi am privit de acolo Clujul. L-am văzut, de mai multe ori, de sus. Îmi place această imagine, e un lucru care nu-l găseşti oriunde.

Cum vă îmbărbătau antrenorii?

Ne-au spus să jucăm pentru public, pentru noi şi pentru oraş. Asta am şi făcut. Şi pentru antrenori a fost foarte greu să ne motiveze. Nu aveam salariile plătite, de prime nici nu se discuta.

De ce a plecat Dulca

Dulca v-a explicat de ce renunţă?

A spus că nu-i place să fie minţit.
Povesteşte-ne despre momentul „banderolei". Ai fost de două ori căpitan, în meciurile cu Poli Iaşi şi Petrolul. La Iaşi ai şi gafat.

Se întâmplă, suntem oameni şi greşim. Szilagyi a fost eliminat la Iaşi, i-a dat banderola lui Alex Dos Santos şi el mi-a transmis-o mie. Nu era o ordine a căpitanilor, aşa a considerat el. A fost o seară specială din două puncte de vedere. În primul rând, că am greşit. În al doilea rând, am purtat banderola şi asta m-a împăcat. A fost un moment deosebit. Să vezi ce înseamnă „U" Cluj şi să fii căpitanul echipei..

Până la urmă ce înseamnă „U" Cluj? Pentru cei din alte zone e o echipă ameninţată de retrogradare, cu un singur trofeu în palmares.

Nu se pot exprima în cuvinte aceste lucruri. Sigur e mai mult decât un club ce luptă să se salveze de la retrogradare.

„Scandalul, hrana presei"

Ce s-a scris neadevărat despre „U" ?

Sincer, eu nu stau să citesc presa, pentru că te bulversează. A fost o chestie. Au fost nişte întrebări ale reporterilor care ne-au deranjat. Ne-au întrebat, aşa surprinşi, „Ce faceţi, vă mai antrenaţi? Mai faceţi antrenament?". Asta mi s-a părut o răutate din partea ziariştilor.

Cine le-a răspuns?

Le-a răspuns conducerea, noi nu aveam de ce să ne băgăm.

Ce te deranjează la presa sportivă când o urmăreşti?

Mă deranjează hrana lor, scandalul. Peste tot unde e scandalul mai mare, acolo se face vâlvă. Toate aceste lucruri te trag în jos. Ne afectează, fiindcă în loc să ai şedinţa tehnică şi să te gândeşti la meci, trebuie să vorbeşti de ce a apărut în presă.

Cum ai trăit derby-ul cu CFR?

Suporterii au venit la antrenamente, a fost extraordinar. Ne-au insuflat „răutatea" şi emoţia unui derby, pe care eu am simţit-o în premieră. Nu am mai jucat în nici un derby de asemenea calibru. Atmosfera a fost extraordinară. Suporterii noştri au cântat tot timpul, au fost alături de noi, chiar dacă am pierdut. A fost un meci în care puteam mai mult.

Aţi fost înfrânţi numai din cauza eliminării lui Krumov?

Nu. Ar fi trebuit să avem puţin noroc. A fost ocazia lui Drăghici din startul partidei. Mă gândesc şi la golul prin care ne-au egalat, a fost o minge deviată. Eu am atins-o, din cauza devierii mi-a luat-o din palme. Golul doi a venit în urma unui şut prost, la care a intervenit Rui Pedro.

„Nu suntem o echipă"

Au fost găşti în vestiar, a fost un grup unit?

Nu suntem o echipă în acest moment. Am fost şi aduşi doi dintr-o parte, trei din altă parte.

Au contat şi problemele financiare la această lipsă de coeziune?

Da, probabil. S-a rupt mai mult când o parte dintre jucători a primit banii, iar alţii nu.

Voi cum aţi ştiut?
Se află foarte uşor. Nu ne-am supărat pe ei, pentru că probabil am fi procedat la fel dacă eram în situaţia lor. De aici pleacă şi răutăţile acestea, din interiorul echipei.Factorul financiar a intervenit mai târziu, nu a fost important la început.

Nu aţi avut niciodată încredere unii în alţii?

Ba da, am avut. Am început bine campionatul, de când am venit eu. Cât am avut linişte, am avut şi rezultate. Când au dispărut liniştea şi încrederea, s-a terminat tot.

Aţi avut ce mânca? Şumudică s-a plâns că s-a chinuit să dezoseze un peşte.

Aveam şi alte variante în meniu. Puteam să comandăm altceva. Am plecat atunci din local, nu am mai stat.

De ce, nu se putea desface uşor peştele?

Nu , am înţeles că peştele a fost gătit cu o zi înainte şi asta nu i-a plăcut lui Şumudică. El a lucrat şi la alte cluburi, în alte condiţii.

„Trebuie să mă impun mai mult pe teren"

Poate sună aiurea fiind vorba de o echipă codaşă, dar te-ai aşteptat să fii convocat de Victor Piţurcă după evoluţiile tale bune?

Da, după acea perioadă bună, România a avut un meci amical. Atunci chiar am sperat să fiu o variantă. A fost convocat Bornescu. S-a spus că la lot vor veni portari tineri şi a fost chemat Bornescu. Sunt tânăr, mai am timp.
Din ce am observat, principala ta calitate e siguranţa pe care o transmiţi echipei. Ai şi reflexe bune, joc de picior.
Acesta e şi cel mai important lucru, să dai siguranţă echipei. Chiar dacă mulţi te judecă greşit la anumite faze, important e ce simt cei din teren.

Ce ar trebui să îmbunătăţeşti din repertoriul tău?

Sper ca, pe măsură ce înaintez în vârstă, să mă impun mai mult pe teren în faţa echipei. Parcă nu am aceeaşi autoritate ca portarii experimentaţi.

Te-ai întâlnit prin oraş cu fotbalişti de la CFR? Îi cunoşti, cum vă înţelegeţi?

Îi ştiu foarte bine pe Buş, pe Rada, Sepsi şi Ganea. Nu vorbim de fotbal când ne întâlnim (râde). Am mai discutat despre situaţia de la „U", dar fără să ne tachinăm.

Ce jucător ţi-a plăcut în acest sezon?

M-a surprins plăcut Rusescu. Îl ştiam de la Urziceni, ştiam că e un fotbalist de execuţii. A marcat 17 goluri în 18 meciuri. Pentru un atacant, la noi, în România, cred că este foarte mult.

Ce faci de Crăciun?

Voi sta acasă cu familia, aşa am petrecut mereu, împreună cu ai mei. De Revelion nu m-am hotărât, aştept oferte.

Care e primul lucru pe care-l vei face când ajungi acasă?

Probabil voi merge la un fotbal cu prietenii. Am jucat în toate vacanţele. Nu ne accidentăm, nu mergem să ne lovim.

Care sunt valorile în care crezi?

Cel mai mult apreciez sinceritatea, dar în ziua de azi...(râde). E foarte greu să găseşti un om sincer. Măcar, dacă te minte, să te mintă frumos.

De ce ţi-e frică?

Nu mă tem decât de Dumnezeu.

Care a fost cel mai surprinzător lucru care ţi s-a întâmplat la Cluj?

Acei oameni din spatele porţii. Au fost tot timpul alături de noi, chiar dacă rezultatele au lipsit. Acesta chiar este un lucru suprinzător. Să vină şi la antrenamente, să-ţi cânte şi la antrenamente. Nu ştiu unde se mai întâmplă aşa ceva. Şi Rapidul, echipa pe care o simpatizez din copilărie, a intrat în insolvenţă. Eu nu cred că aceste două cluburi vor dispărea. A fost şi acel gest unic, când suporterii au venit şi ne-au adus bani, care au ulterior donaţi în scopuri caritabile.

Balauru despre...

l Gafa sezonului - A comis-o în meciul de la Iaşi
l Parada sezonului - Şutul lui Voiculeţ în meciul cu Pandurii. „ Am anticipat unde trage. A fost o minge destul de grea"
l Principiu de viaţă - „Fac ceea ce simt"
l Anamaria Prodan - Am vorbit cu ea cinci minute, când am semnat contractul. Nu Anamaria Prodan m-a adus la Cluj, eu nu am impresar
l Echipa favorită - Rapid

Mesaj pentru fanii Universităţii

„Sărbători fericite! Şi fie ca anul 2013 să vă aducă mai multe bucurii. „U" Cluj nu moare! Garantează un Balaur!!!"

"Inteligent şi serios"

Ioan Ovidiu Sabău a fost antrenorul care l-a promovat pe Dragoş în prima ligă la Târgu Mureş în 2011, când l-a transferat de la Snagov. „Balauru e un fotbalist inteligent, care citeşte jocul şi e foarte rapid. Degajează exact şi cu mâna, şi cu piciorul. Când apără el, nu te întrebi de ce a luat gol, nu îţi pui semne de întrebare, cum se mai întâmplă în alte cazuri. E serios, un băiat de caracter, care vrea să ajungă fotbalist. Seamănă ca stil de joc cu Bogdan Lobonţ. Am vrut să-l duc şi la Rapid, dar nu am reuşit", a declarat Sabău.