Angajamentul pe termen mediu al României referitor la obiectivele de echilibru bugetar nu a fost respectat în ultimii ani, astfel că, luni, Comisia Europeană a emis în premieră istorică o recomandare-avertisment în care cere Bucureştiului să-şi corecteze decalajele dintre cheltuieli şi investiţii.

Potrivit datelor publicate, marți, de Institutul Național de Statistică, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în primul trimestru din 2017 cu 5,7% faţă de acelaşi trimestru din 2016 şi cu 1,7% faţă de trimestrul anterior.

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce depăşesc productivitatea, plus reducerea investiţiilor publice ameninţă aceste realizări, a declarat vineri, Reza Baqir, şeful misiunii FMI pentru România.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a afirmat că România dă dovadă de leadership prin găzduirea unei brigăzi multinaționale, întărind prezența NATO în flancul sud-estic al Alianței.

Un alt indicator la care România este pe ultimele locuri în UE îl reprezintă cheltuielile legate de îngrijirea preventivă, ţara noastră aflându-se la coada clasamentului, în schimb, este campioană la cheltuielile pentru produse medicale.

Măsurile de relaxare fiscală vor întări moneda naţională în comparaţie cu cea europeană şi vor scumpi dobânzile.

România, Irlanda şi Bulgaria au cele mai mici rate de taxe şi contribuţii sociale la bugetul statului ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), de 24,4%, 28% respectiv 29%, la polul opus aflându-se Franţa, Danemarca şi Belgia, cu peste 40%, potrivit statisticilor Eurostat aferente anului 2015.

Ponderea taxelor în Produsul Intern Brut (PIB), respectiv suma taxelor și contribuțiilor sociale ca procent din PIB, era de 40% în Uniunea Europeană (UE) în 2015.