Foto Vernisajul expoziției Turnul de semnalizare. Refugiu pe traseul Limesului Dacic organizat de Facultatea de Arhitectură și Urbanism (UTCN)

Atelierului anului 2 al Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) a organizat marți, 18 martie 2025, vernisajul expoziției Turnul de semnalizare.

Refugiu pe traseul Limesului Dacic, proiect realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca.

Proiectele studenților, realizate în primul semestru al acestui an universitar sub forma unei lucrări scurte, de 6 săptămâni, explorează relația dintre arhitectură, peisaj și patrimoniu cultural. Punctul de plecare îl reprezintă rețeaua de fortificații a Limesului Dacic, parte din granița de nord a Imperiului Roman. Recunoscut recent ca Patrimoniu Mondial UNESCO, Limesul Dacic reprezintă nu doar o mărturie istorică, ci și o [re]sursă pentru noi modalități de integrare a patrimoniului în peisajul contemporan.

Desfășurarea vernisajului a fost coordonată de conf. dr. arh. Paul-Mihai Moldovan, care a avut plăcerea de a împărtăși ideea din spatele expoziției. De asemenea, la eveniment au luat cuvântul Dinu Iancu Sălăjanu, Președintele CJ Sălaj, reprezentant al teritoriului administrativ care a fost obiect de studiu în cadrul atelierului, Felix Marcu, manager al Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei și co-organizator al expoziției și, nu în ultimul rând, prof. dr. arh. Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism Cluj-Napoca.

Anul 2024 a marcat acordarea avizului favorabil al ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor), forul consultativ al UNESCO, pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a siturilor arheologice care compun „Frontierele Imperiului Roman. Dacia.” Rezoluția Comitetului Patrimoniului Mondial recomandă, printre altele, ca până în 2025 să continue acțiunile de investigare, clasare și dezvoltare a unei strategii turistice sustenabile. Tema propusă caută să însoțească acest demers prin sondarea potențialului de ramificare a traseului Limesului cu Via Transilvanica, care se intersectează pe porțiuni considerabile cu fostele granițe romane.

Unul dintre cele mai importante centre de graniță ale Daciei Romane, Porolissum, situat în județul Sălaj, a fost un nod strategic de apărare și un punct de schimb cultural și comercial între romani și populațiile locale. Ca parte a Limesului Dacic, Porolissum este un exemplu remarcabil al modului în care infrastructura romană a influențat dezvoltarea regiunii. Relevanța sa istorică și potențialul său turistic îl transformă într-un subiect esențial de reflecție pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului din Sălaj și din întreaga Transilvanie.

Prin intermediul acestor proiecte, studenții anului II ai Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN își propun să contribuie la conversația privind identificarea unor strategii turistice responsabile, care să faciliteze transformarea acestui patrimoniu într-un spațiu activ cu accesibilitate publică, capabil să genereze capital social, cultural, educațional și economic. Proiectele explorează, astfel, reinterpretarea turnurilor de semnalizare ca refugii pe traseul Limesului, integrând trecutul defensiv al acestora într-o viziune contemporană ce răspunde nevoilor exploratorilor, turiștilor și pasionaților de patrimoniu. Strategiile de intervenție urmăresc, pe de o parte, un mod firesc de relaționare cu ruina, dar vorbesc, totodată, despre posibilitatea unei sugestii, evitând tentația și pericolele reconstituirii.

Vernisajul a reunit un număr impresionant de studenți de la facultățile clujene de Arhitectură, Istorie sau Arte, elevi pasionați de istorie, cadre didactice, membri ai Institutului Național al Patrimoniului, arhitecți, arheologi, istorici, cercetători, dar și părinți, bunici și alți apropiați ai celor implicați. Luând în considerare amploarea evenimentului și diversitatea publicului participant, expoziția și-a atins scopul scontat - cel de a aduce o contribuție la discursul pedagogic al profesiei noastre, în raport cu spațiul adesea neglijat dintre domeniile cu care relaționăm.