1 Martie 2025. Mărţişorul, semnificaţii și superstiţii/ Cât timp se poartă

Se crede că tradiţia Mărţişorului este veche de mii de ani, având origini în ritualurile dacice şi romane. 

În România, Mărţişorul este dăruit în special femeilor, ca semn de dragoste şi respect. Dar exista şi anumite regiuni din ţară unde şi bărbaţii le primesc, in mod firesc. Iar în alte locuri, copiii sunt principalii beneficiari ai acestora. De asemenea, în unele zone există obiceiul de a oferi mărţişoare alături de flori de primăvară, precum ghioceii, care sunt simboluri ale speranţei şi renaşterii.

Se crede că tradiţia Mărţişorului este veche de milenii, având origini în ritualurile dacice şi romane. Cele două culori, alb şi roşu, reprezintă dualitatea vieţii: puritate şi vitalitate, anotimpul rece şi cel cald, principiul feminin şi cel masculin. În vremuri străvechi, firul era realizat din lână sau mătase şi purtat ca o amuletă sau talisman ce aduce sănătate şi prosperitate. Exista chiar anumite legende care povestesc că Mărţişorul ilustrează lupta dintre iarna geroasă şi căldura Soarelui , iar oferirea sa va aduce bogăţie şi bucurie în noul an.

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât.

Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.

Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului - primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.

Mărţişorul, tors de Baba Dochia

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. 

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul - război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Prin tradiţie, Mărţişorul trebuie purtat până pe 8 martie ori până când apar primii muguri sau înfloresc copacii, moment în care acesta se prinde de una din ramuri, însoţit de o dorinţă.