Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică îl sărbătoresc pe 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă.
În credinţa populară, în lunea de după Duminica Tomii se sărbătoreşte Paștele Mic sau Paştele Blajinilor, sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc.
Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale anului, iar în zilele care îl preced credincioșii respectă o serie de obiceiuri.
Săptămâna Luminată este pentru creștini începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști, de Rusalii.
Fiecare zi a Săptămânii Luminate, cea care urmează Paştelui, are o semnificaţie specială.
Sâmbăta Mare reprezintă ziua în care trupul lui Iisus Hristos a fost pus în mormânt și este, de asemenea, ultima zi a săptămânii patimilor.
Trecerea pe sub masă, unul dintre cele mai răspândite obiceiuri din Vinerea Mare, ascunde o semnificație profundă, dar și credințe populare surprinzătoare.
În Joia Mare sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani, dar și trădarea lui Isus.
În satele din Cluj, în Miercurea Mare femeile pregăteau prescura pentru pasca ce urma să fie sfințită de preot, la biserică, în Joia Mare.
Sărbătoarea de Buna Vestire are loc pe 25 martie 2026 și are o însemnătate puternică pentru creștini.