În vremea bunicilor, la sat, oamenii numeau perioada dintre Sărbătorile de iarnă și începutul Postului Paștelui "câșlegi".

Boboteaza sau Botezul Domnului, una dintre cele 12 sărbători creştine importante, este celebrată pe 6 ianuarie. Pe lângă tradiţia sfinţirii apelor, include şi o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbaţii scot crucea din apă, şi superstiţii, precum aflarea ursitului.

Superstiţiile de Anul Nou sunt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An.

Anul Nou începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini

În tradiţia populară, ziua de Sfântul Nicolae este cea care marchează începutul iernii. Se mai spune că, pe 6 decembrie, este şi ziua în care moşul îşi scutură barba şi aşa începe şi prima ninsoare.

Copiii au grijă ca în seara zilei de 5 decembrie să îşi lustruiască ghetuţele aşteptându-l pe Moş Nicolae care va trece pe la ei să le aducă celor cuminţi daruri, dar şi o nuielusă celor neascultători.

Luni, 14 noiembrie, se lasă sec pentru Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului. Postul ţine 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi se încheie la 24 decembrie.

Halloween-ul, una dintre evenimentele cele mai comercializate din an, se celebrează în noaptea de 31 octombrie și precedă sărbătoarea creştină Ziua tuturor Sfinţilor de pe 1 noiembrie.