Strategia Clujului, dezbătută în Consiliul Civic Local. Documentul se concretizează în trei direcţii principale

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020 a fost amplu dezbătută în Consiliul Civic Local (CCL). Membrii consiliului au analizat principalele aspecte ale documentului şi au adus în discuţie elementele cheie care ar putea contribui la dezvoltarea oraşului. Deşi invitat la discuţie, primarul Emil Boc a fost principalul absent al reuniunii în care au fost dezbătute conceptele care ar putea aduce beneficii Clujului.

Strategia de dezvoltare a Clujului este un document de 1.159 de pagini, care poate fi consultat pe site-ul Primăriei şi cuprinde obiectivele cheie ale dezvoltării municipiului pe următorii șapte ani, dar care nu a ajuns încă să fie însușit printr-o hotărâre de Consiliu Local. Documentul a fost elaborat de câteva sute de specialiști, organizați în 29 de grupuri coordonate de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca. Totul s-a concretizat în trei direcţii principale: participare, universitate şi creativitate.

"Strategia s-a elaborat pe o perioada de 14 luni, în urma unui efort participativ. Au existat 29 de grupuri de lucru pe fiecare domeniu, pe fiecare zonă şi a existat un grup metodologic care a încercat să unească aceste propuneri într-un document sinteză, ca sa zic aşa. Sunt trei factori strategici cheie, care sunt cei mai importanţi în acest tip de discurs; este vorba despre participare (implicare în viaţa oraşului), universitate şi tot ceea ce înseamnă partea de creativitate (industrii creative, dezvoltarea economică creativă). Este foarte importantă adoptarea cât mai rapidă a acestei strategii, întrucât vor veni noile propuneri europene de proiecte şi cred că şi fondurile noi europene vor fi aprobate curând şi atunci este foarte important ca acest document să intre în vigoare", a declarat Călin Hinţea, decanul FSPAC.

Lansarea strategiei a căpătat un contur larg şi de atunci lucrurile au intrat în aşteptare, lucru pe care membrii CCL nu îl consideră benefic. Aceştia au menţionat că lucrurile nu trebuie lăsate în teorie, ci trebuie puse în practică. De asemenea, membrii consiliului au discutat cele mai importante elemente regăsite în strategie: educaţie, creativitate, economie, urbanism şi au tranşat în linii generale direcţiile pe care municipiul ar trebui să le urmeze în anii următori. Printre elementele discutate a fost invocat şi faptul că oraşul este unul polivalent, care are potenţial în mai multe domenii.

"E o acţiune care a ajuns într-un anumit stadiu conceptual şi care a întrunit diverse comisii care au lucrat pe domenii şi ar trebui ca acum să îi dăm o formă finală, un concept asumat şi politic şi administrativ, pe care, încet-încet să găsim resurse şi metode pentru a pune în aplicare. Ştiinţa există, doar asumarea, cred eu, e pasul mai greu pe care trebuie să îl urmăm", a declarat preşedintele CCL, Iosif Pop.

La nivel general, membrii CCL au discutat şi despre importanţa noului Plan Urbanistic General (PUG) în elaborarea strategiei: „PUG-ul are nevoie de strategie, iar startegia are nevoie de PUG". Primăria Cluj-Napoca a obținut avizele necesare pentru noul iar acum documentul este pe masa Consiliului Judeţean Cluj. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, acesta urmează a fi analizat şi inclus pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) Cluj în vederea avizării, în data de 2 decembrie 2014. După aceea, noul plan va fi dezbătut în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, urmând a fi aprobat, conform primarului.

"Discutăm de un plan de urbanism general (PUG) care prin forţa lucrurilor trebuie să fie aprobat cel târziu în luna decembrie, iar strategia ar trebui să fie baza conceptuală a acestui plan. Ele se leagă şi ar fi fost frumos şi profesional să meargă mână în mână şi asta a rezultat şi din discuţia de astăzi din partea mai multor membri ai Consiliului Civic şi trebuie pârghiile care să ştii să mişti pentru atingerea acestor obiective anumite „butoane": o pârghie fiscală, o pârghie de echipare a terenului, de stimulare a unui sector de activitate de care eşti preocupat să-l creşti, faci bugetare, aloci, urmăreşti, întorci banul înapoi, îl reinvesteşti. Sunt multe căi prin care poţi să puiîn practică o astfel de strategie odată întocmită şi adoptată", a menţionat preşedintele CCL.

Proiectul de buget pe anul următor este în febra realizării şi urmează să fie prezentat în mai puțin de două luni, motiv pentru care trebuie stabilite direcțiile de alocare a banilor de investiții pe proiectele strategice, direcții care ar trebui să coincidă cu cele definite în strategia de dezvoltare a municipiului.

"Există o fază obişnuită a bugetării şi noi suntem foarte obişnuiţi cu ea: „spargem" un buget naţional, până la nivel de comună. Ori bugetare înseamnă altceva: să porneşti de jos în sus, de la nevoile primare ale comunităţii, să îţi măsori puterile de a face ce ţi-ai propus, să te duci spre o solicitare de suport de finanţare din bugetul central dacă nu îţi ajung banii proprii şi apoi bugetul să se întoarcă după ce s-a centralizat la nivel de ţară, prin fiecare cam în ideea în care a fost nevoie locală. Asta după mine înseamnă bugetare. Ceea ce facem acuma, în noimebrie sau decembrie când vrea Guvernul să aprobe bugetul înseamnă că au aprobat nişte cifre şi spargem un buget. După ce vine bugetul central, ajunge la judeţ şi de acolo la municipii, oraşe sau comune şi iarăşi urmează procesul de spargere bucăţele pe capitolaşe dacă nu ai un concept de dezvoltare bine pus la punct. Strategia este esenţială. Fără asta nu ştii în ce direcţie să mergi, ca să ai succes în administrarea unei comunităţi trebuie să ai viziunea şi mijloacele necesare. În conceptul european, alocarea care s-a dat ca şi temă pentru statele UE este 2014-2020, aceasta este şi perioada de fonduri europene în comunităţi. Ele merg corelate, doar că noi suntem întârziaţi şi ca şi Cluj şi ca şi România, dar poate ajungem din urmă stimulaţi de dezbateri", a adăugat Iosif Pop.

Pentru ca toate aceste direcţii să prindă contur, strategia municipiului până în anul 2020 trebuie dezbătută la nivelul comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeţean și ulterior în Consiliul Local. Se pare că acest lucru va fi posibil în luna decembrie, când cel mai probabil, strategia va ajunge pe masa consilierilor locali, unde va fi dezbătut şi aprobat.

Marele absent de la întrunirea de joi a Consiliului Civic Local (CCL) a fost primarul Emil Boc, care fusese invitat la întalnirea publică privind proiectul de strategie a Clujului. Membrii CCL au criticat dur lipsa acestuia de la evenimentul la care l-au invitat în prealabil şi au fost nevoiţi să fie să se mulţumească cu doi angajaţi ai Primăriei care au fost trimişi să reprezinte insituţia, însă care nu au oferit prea multe detalii legate de modul în care municipalitatea priveşte acest document.