Dezbatere cu candidaţii clujeni la parlament despre trafic. „O soluţie ar fi o şosea rapidă peste Someş, cum au făcut japonezii la Tokyo"

Consiliul Civic Local a organizat recent o dezbatere cu candidatii clujeni la Parlamentul Romaniei pe tema "Soluţii politice şi administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan şi judeţean, asumate de reprezentanţii aleşi în mandatul 2017-2020".

Reprezentanţii organizaţiei civice le-au cerut candidaţilor partidelor să spună ce gândesc despre patru dintre problemele pe care ei le consideră ca fiind acute pentru oraş:

1. Soluţii de limitare a intrărilor auto în Cluj
2. Soluţii pentru facilitarea intrării turiştilor în Cluj (Clujul nu are un loc unde să parcheze autocarele, în afară de zona din faţa Sălii Sporturilor)
3. Soluţii pentru traversarea rapidă a oraşului şi pentru acces rapid în cartiere
4. Şansa finanţării centurilor ocolitoare, dar şi a legăturilor cu autostrada.

„Condiţia noastră este finalizarea tuturor autostrăzilor transilvănene până în 2020"

Unul dintre primii vorbitori a fost Csoma Botond, candidat UDMR Cluj la Camera Deputaţilor, care a exprimat opinia sa despre urgenţele oraşului în materie de infrastructură dar şi despre ce condiţii va pune UDMR partenerilor politici.

„La ora actuală condiţia oricărei negocieri a formării unei majorităţi parlamentare din partea noastră este condiţionată de finalizarea, pe de o parte, a tuturor autostrăzilor transilvănene până în 2020. Cine nu se angajează să nu conteze pe noi, pe lângă celelalte probleme pentru ca suntem in 2016. Nu ştim ce resurse vor sta la dispoziţia noastră după 2020. Dacă continuăm tot aşa cu dezvoltările de infrastructură, atunci poate că nu le vom avea. Cred că sunt foarte clare propunerile, mai puţin drumul expres de sub Someş. Cred că este suficient de clar ce poate fi făcut într-un timp scurt şi mediu şi care sunt rezultatele acestor intervenţii. După părerea mea, cred că cel mai urgent lucru în această clipă, si vor trebui făcute demersuri , este axul de-a lungul căii ferate care trebuie continuat. Iar de 2 ori am pierdut termenul de depunere pentru punctul intermodal de la aeroport, şi batem pasul pe loc cu problema Gării mici, şi a problemelor legate de autogări. Cred că va trebui să ne schimbăm puţin mentalitatea de administrare a acestui areal. Intenţionat am spus areal pentru că vrând, nevrând, e foarte adevărat, toată lumea se gândeşte doar la zona lui adminstrativă. Nu mai există aşa ceva. Sunt localităţi interconectate, fie ca vorbim de Floresti cu Cluj, Gilău cu Cluj, sau Floreşti cu Baciu. Dar trăim într-un spaţiu unde lumea s-a schimbat. Există un trafic între Floresti şi Cluj mai mare decât între Bucureşti şi Ploieşti", a spus Csoma Botond.

„În Franţa oamenii sunt plătiţi să meargă cu bicicleta la serviciu"

Reprezentanţi ai tinerei formaţiuni politice USR au fost şi ei prezenţi la dezbaterea iniţiată de Consiliul Civic Local.

„Noi ne-am gândit la 6 proiecte realizabile în termen mediu şi lung. Primul ar fi realizarea inelului sudic care va avea rolul de stradă colectoare internă a oraşului. Acest inel poate fi văzut şi în noul P.U.G. O altă idee ar fi un tren urban regional, pe calea ferată, care să conecteze toata zona metropolitana care să meargă de la Rădaia pînă la Dej inclusiv, să aibă diverse staţii atât în localităţile adiacente Clujului cât şi în interiorul oraşului. Acest tren urban s-ar putea realiza pe infrastructura deja existentă şi anume calea ferată, va conecta şi aeroportul, având traseu pe lângă aeroport, va conecta şi aeroportul de zona industrială; prevedem ca zona industrială din estul orasului se va dezvolta foarte mult şi va susţine şi parcurile industriale. Un alt aspect ar fi benzile dedicate transportului în comun, a căror dezvoltare a început pe toate arterele din oraş. Ar mai fi un drum express: un fel de centură ocolitoare a Floreştiului la nordul drumului european care ar decongestiona tot traficul Cluj-Floreşti, Floreşti-Cluj. Acest lucru ar putea face posibila si introducerea tramvaiului din Cluj pana in Floresti, prin decongestionarea arterei actuale, care ar fi al 5-lea proiect. Şi ar mai fi coridoarele pietonale si cicliste din interiorul oraşului", a subliniat Ovidiu Nistor, candidat USR Cluj la Camera Deputatilor.

Un alt reprezentant al USR Cluj, Mihai Goţiu, candidat pentru Senat, a vorbit despre necesitatea unei schimbări de paradigmă în ceea ce priveşte circulaţia în oraş şi a pledat pentru mersul cu bicicleta: „La nivelul Vienei fiecare km de bicicletă se calculează, se economiseşte şi bugetul de sănătate. Pot arăta în Parlament aceste calcule, precum şi legile din Franţa unde tocmai s-a introdus faptul că oamenii sunt plătiţi să meargă cu bicicleta la serviciu. Să arătăm de ce aceste costuri care aparent sunt mari, de fapt se justifică pentru că se fac economii la bugetul de sănătate, la diferite alte bugete. Vorbeam de planul de mobilitate: aici este schimbarea de paradigma: nu ne mai gândim cum ajungem cu maşina dintr-o parte în alta a oraşului, ci cum ajunge un om dintr-o parte în alta a oraşului- cum e mai economic, cum ajunge mai rapid."

Lobby pentru legarea autostrăzii de centura Vâlcele

În discuţia despre soluţiile pentru asigurarea infrastructurii de transport la nivelul Clujului au intervenit şi doi actuali senatori, Marius Nicoară, de la PNL şi Alexandru Cordoş, fost la PSD, actualmente la PRU, care acum candidează fiecare pentru un nou mandat. „Amintea aici si d-ul Cordoş de presiunile pe care le-am făcut în Parlament prin interpelări şi alte mijloace legale disponibile, de lobby-ul făcut împreună pentru a lega autostrada de centura Vâlcele prin construirea a 7 kilometri. La ultima interpelare ni s-a răspuns de către Guvern că va fi inclusă în bugetul de finanţare pentru anul viitor. (...) Referitor la centura ocolitoare am constatat că nu mulţi ştiu că există în masterplanul general elaborat de Ministerul Transportului şi aprobat de Guvern şi trimis Comisiei Europene, o centură care se numeste TransRegio Feleac sau ED35. Are o lungime totală de 38,3 km si un cost estimat la 126,3 de milioane de euro si se realizează pe nişte etape, pe nişte centuri. E mai important să spun că noi ca şi parlamentari putem să ne angajăm să facem lobby pentru astfel de proiecte, proiecte cu finanţare europeană mai ales", a precizat senatorul liberal Marius Nicoară.

Iosif Pop, liderul Consiliului Civic Local a întrebat cat timp ar trebui ca la intrarea dinspre Oradea să se facă o platformă betonată pentru 1000 de maşini, pentru cei care au treabă în oraş în zona centrală, în scopul de a decongestiona traficul în centrul Clujului. Răspunsul consilierului local Csoma Botond a fost că nu există finanţare şi a precizat că pe lângă lipsa finanţării, în multe zone, primăria se confruntă şi cu problema unor imobile cu situaţie juridică incertă, iar acolo nu poate investi.

Zoltan Coraian, directorul general al Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară zona metropolitană Cluj, a punctat câteva dintre problemele legislative care stau în calea dezvoltării Clujului: „Aici ar trebui să vorbim de problemele legislative de care ne lovim. Aş aminti 3 probleme mari pe care nu le putem reforma la nivelul Clujului şi cu care ar trebui să lucreze în continuare parlamentarii: 1. Managementul Corporatist la nivelul companiilor de stat: CNADNR si mai ales CFR. Ministerul ne spune că nu are niciun fel de pârghie de acţiune asurpra CFR, e în subordinea sa, dar este independentă. Aceasta este o problema care ţine de legislaţia natională. Dacă secretarul de Stat încearcă să demareze o acţiune de schimbare în cadrul CFR, poate fi sancţionat; 2. Zona metropolitana Cluj: legislativ zona metropolitană există, însă, în fapt fiecare U.A.T. este independent. Dacă Consiliul Local din municipiul meu nu vrea să ia în considerare strategiile sau propunerile dintr-un plan de comunicare sau strategia integrată, este decizia lui şi are dreptul să facă acest lucru. Nicio lege nu-l obligă să se încadreze într-o strategie mai mare; 3. Legea Achiziţiilor Publice care produce întârzieri: niciodată administraţia pe legislaţia actuală nu va putea ţine pasul cu investiţiile private şi cu necesitatea de dezvoltare, la nivelul cererii de locuinţe s.a.m.d. Clujul este practic blocat pe dezvoltarea infrastructurii regionale."

„Clujul, cu toată forţa lui economică, nu este în măsură să se autofinanţeze"

Concluzia dezbaterii dintre reprezentanţii societăţii civile şi candidaţii clujeni la parlament a fost trasă de reprezentantul Consiliului Civic, Iosif Pop, care a spulberat mitul autofinanţării oraşului doar din resurse proprii.

„O concluzie gospodărească şi economică. Clujul, cu toată forţa lui economică, cu toate impozitele pe care le adună, nu este în măsură să se autofinanţeze. Chiar dacă i-ar rămâne toţi banii nu este în măsură să se autofinanţeze încât să-şi permită investiţii majore.(...) In condiţiile acestea, un suport din bugetul central trebuie să fie susţinut de toţi parlamentarii de aşa natură încât obiective mari de infrastructură (despre care nu s-a discutat decât într-o anume măsură) să poată fi edificate până prin 2020-2021. Dar astăzi în Cluj, dacă vrei să circuli la o oră de vârf pe la 9.30, iţi trebuie cel puţin 3 ceasuri din Floresti până la Someşeni. Asta nu se numeste de niciun fel administraţie bună. O soluţie ar fi o şosea rapidă peste Someş, pe care o ridici la 40-50 de metri aşa cum au făcut japonezii la Tokyo: au ridicat circulaţia deasupra oraşului şi au scăpat şi de zgomot şi de poluare şi de îngrămădeală", a declarat Iosif Pop.