Ofensiva lui Boc. Vrea parc într-o zonă de protecţie sanitară severă

Paşii ne duc către un loc unde verdele naturii şi luciul apei se află într-o simbioză perfectă. Pe aici curge Someşul, sinuos şi irascibil. Tufele se apleacă peste vale şi înfloresc deasupra păstrăvilor ce se strecoară agili printre pietre. Omul apare în tablou când şi când, în pielea unui paznic, care trece să se asigure că nu a apărut vreun braconier. Vegetaţia este sălbatică şi ai impresia că eşti departe de lumea civilizată. Colţul acesta de rai este în chiar mijlocul uneia dintre cele mai aglomerate zone din ţară, în locul de întâlnire dintre Clujul cu peste 320.000 de locuitori şi Floreştiul cu vreo 40.000.

Tabloul cu vegetaţie sălbatică este opera de artă a Companiei de Apă Someş şi adăposteşte sursa subterană de apă potabilă de rezervă a Clujului, un obiectiv strategic. Potrivit legii, în astfel de zone se instituie protecţie sanitară severă. Circa 198 de hectare de teren sunt împrejmuite şi păzite zi şi noapte. Însă primarul Emil Boc are planuri cu această zonă şi a pornit ofensiva. El le-a cerut parlamentarilor de Cluj, în special celor de la PNL, să intervină pentru modificarea legii, astfel încât măcar pe o parte din areal să se poată realiza un parc.

„Acolo sunt aproape 200 de hectare de teren. Înţeleg că pe 100 este protecţie sanitară severă, dar pe celelalte 100 putem face cel mai mare parc din istoria Clujului. Nu facem blocuri, nu facem aeroport. Este inadmisibil ca 200 de hectare de la intrarea în oraş să le ţii îngrădite şi să meargă lumea să cosească iarba. Ar fi un loc de agrement excelent pentru clujeni şi floreşti. Să poată să stea pee iarbă, vara, să găsească acolo piste de biciclete, de role, băncuţe. Am dori lucruri de suprafaţă, fără fundaţie, care să nu afecteze, Doamne fereşte, conductele subterane sau bazinele de apă. Azi nu poţi să te atingi, legea e clară. Dar le-am cerut colegilor din PNL să identifice articolele din lege care ne interzic să facem parc şi să ne ducem să vedem ce prevede legislaţia europeană. Şi le voi cere şi celorlalţi parlamentari de Cluj să se implice. Să facem un proiect de lege de modificare a legislaţiei, cu menţinrea protecţiei pentru conducte şi bazine de apă. Mai sunt zone de protecţie stricte şi în alte ţări, am văzut şi eu. Aşa cum în alte părţi ale lumii se poate amenaja zonă de agrement, cred că se poate şi la noi", a spus primarul, marţi, la Realitatea FM.

El este contrazis însă de reprezentanţii Companiei de Apă Someş. „Sursa subterană de la Floreşti este clar destinaţie pentru apă, o sursă de rezervă strategică pentru Cluj, acolo nu se poate schimba nimic. Mă îndoiesc că legislaţia privind protecţia surselor de apă se va schimba acum, mai ales în asemenea măsură încât să găzduiască activităţi recreative. Îmi amintesc că acum câţiva ani şi Consiliul Judeţean a votat un teren de golf pe sursă. Eu spune că nu se poate face nicio activitate acolo şi că niciodată nu se va putea face teren de golf", a declarat Lucian Croitoru, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someş.

În 2007, preşedintele Consiliul Județean de la acel moment, Marius Nicoară, anunţa că doreşte amenajarea unui teren de golf în zonă ieșirii din municipiu către Oradea. CJ și Compania de Apa Someș ar fi urmat să se asocieze cu mai mulți oameni de afaceri clujeni, care ar fi finanțat amenajarea terenului. Nicoară spunea inclusiv că s-au alocat 1,5 miliarde de lei vechi pentru terenul de golf. Până la urmă, nu s-a făcut nimic.

Ca să înţelegeţi ce ar însemna o zonă de agrement de 100 de hectare, trebuie să ştiţi că aceasta ar fi de peste două ori şi jumătate mai mare decât Parcul „Iuliu Haţieganu" (25 de hectare) şi Parcul Central „Simion Bărnuţiu" (aproape 14 hectare) luate împreună. Primarul Emil Boc a subliniat că ar putea amenaja acest nou parc cu circa 2-3 milioane de euro de la bugetul municipiului.