400 de experţi clujeni, peste 1200 de pagini, 16 luni de muncă, fără bani. Vezi radiografia oraşului, cum se poate dezvolta şi cu cine concurează
- Scris de Mircea Tatar
- 18 Dec 2014, 19:05
- Administraţie
- Ascultă știrea
Documentul este unul complex, are peste 1200 de pagini, iar la el au lucrat fără să primească nici un ban, mai bine de 16 luni, peste 400 de experţi ai oraşului care propun un proiect pentru comunitate, care ar urma să fie asumat şi planificat la nivel politic şi administrativ.
Strategia de dezvoltare a Clujului poate fi consultată pe site-ul municipalităţii şi cuprinde obiectivele cheie ale dezvoltării municipiului pe următorii şaşe ani. Specialiștii au fost organizați în 29 de grupuri, care au avut fiecare câte un specialist din primărie, coordonate de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca.
„Strategia este în acest moment într-o formă foarte evaluată, am lucrat la ea mai mult de 16 luni deja. Intenţia noastră a fost să definim un profil strategic al Clujului, şi anume lucrurile care îi oferă Clujului avantaj competitiv, ce poate face Clujul mai bine decât alte comunităţi urbane din România sau din Europa Centrală şi de Est, cu care noi concurăm.
Concluzia noastră, bazată pe munca celor 29 de grupuri de lucru şi a analizelor realizate în cadrul procesului, este că există trei domenii principale în care Clujul trebuie să investească, dar nu pe 6 ani, ci pe 20-30 de ani.
Unu, „Universitatea", care dă avantaj competitiv şi imagine pentru Cluj, universitatea ca şi concept, nu o universitate.
Doi, inovaţie, şi anume stimularea tuturor domeniilor inovative, că vorbim de economie, de dezvoltare economică locală, că vorbim de cultură şi industriile creative, care aduc deja Clujului un avantaj competitiv incredibil, IT, tot ce înseamnă domeniile acestea.
Şi trei, participarea, şi anume capacitatea Clujului de a mobiliza comunitatea în dezvoltarea viitoare, nu-i vorba de o administraţie care face nu ştiu ce, ci de comunitate care ea încearcă să avanseze iar administraţia este facilitator. Acestea ar fi cele trei lucruri care definesc clar această strategie",
a declarat pentru ZIUA de Cluj Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a UBB, Călin Hinţea.
Potrivit documentului, conceptul strategic cheie trebuie să fie calitatea vieţii, iar oraşul trebuie să fie mai mult decât o sumă de grupuri cu interese diverse şi să devină o comunitate cu obiective şi valori strategice bine definite, promovate coerent.
Analiza experţilor identifică şi câteva probleme strategice cheie care afectează comunitatea clujeană pe termen lung.
Una dintre aceste probleme este aceea că oraşul trebuie să ia serios în calcul concurenţa din partea altor oraşe în context naţional şi european. Această compeţiţie este mult mai vizibilă în cadrul concurenţei pentru Capitală Culturală Europeană 2021, dar şi în contextul spaţiului comun european şi al globalizării.
Potrivit Decanului FSPAC a UBB, Călin Hinţea, Timişoara este principalul competitor al Clujului la nivel naţional.
În domeniul dezvoltării urbane, oraşul se confruntă cu multe provocări, o parte fiind rezultatul creşterii economice şi demografice din ultima perioadă dar şi planificării proaste din perioada comunistă.
Specialiştii amintesc aici câteva probleme care au fost abordate în diverse subiecte de ZIUA de CLUJ de-a lungul anilor:
- Dezvoltarea urbană haotică, prin nerespectarea reglementărilor urbanistice şi lipsa disciplinei în construcţii;
- Discrepanţe între cartierele oraşului în ceea ce priveşte locurile de parcare şi spaţiile verzi;
- Presiunea crescută asupra infrastructurii, congestionarea traficului, lipsa unor zone exclusiv pietonale.
Experţii clujeni vorbesc de asemenea, la capitolul problemelor strategice ale oraşului, despre existenţa unui potenţial negativ semnificativ în ceea ce priveşte problemele de mediu, cu accent pe poluare şi gestionarea deşeurilor.
În acelaşi document se vorbeşte despre faptul că dezvoltarea oraşului poate fi afectată de fenomene asociate corupţiei şi de manifestări ale clientelismului politic. Amintim aici cazurile celebre de corupţie care au zguduit Primăria şi Consiliul Judeţean Cluj în ultimii ani.
Pe lângă profilul strategic al oraşului şi analiza comparativă cu principalii competitori, documentul are şi strategii sectoriale, cum ar fi asociativitate şi filantropie, cinematografie, incluziune socială, cultură şi industrii creative, democraţie participativă, demografie şi resurse umane, dimensiunea europeană a Clujului, dezvoltarea economică locală, E-guvernare, identitatea istorică a oraşului, relaţia om-animal în context urban, educaţie preuniversitară, educaţie universitară, leadership regional, oraşul diferit - marketing teritorial, mediere comunitară, mediu, multiculturalism, oraşul sigur, planificare spaţială în cadrul dezvoltării urbane, sănătate publică, sport şi comunitate, tineret şi turism.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, a spus că municipalitatea are o datorie faţă de toţi cei care au lucrat foarte mult la această strategie, iar această datorie trebuie plătită prin felul în care ea va fi pusă în practică. „Strategia trebuie prelucrată şi comunicată atât publicului cât şi mediului politic, iar presa ar putea testa dacă politicienii şi cei din administraţie cunosc această strategie", a mai afirmat Ţigănaş.
Primarul Emil Boc a declarat că după ce va fi aprobată strategia în Consiliul Local, primăria va face o variantă scurtă care va fi mediatizată pe larg.
