Betonarea Someşului, dezbătută public. Un arhitect l-a făcut mat pe primar. La ce concluzie s-a ajuns

În jur de 50 de persoane s-au adunat miercuri după-amiază în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca pentru a dezbate proiectul care prevede crearea unei noi benzi de circulaţie pe malul râului Someş.

Primarul Emil Boc, alături de aparatul din primărie, arhitecţi, consilieri locali, reprezentanţi ai societăţii civile şi jurnalişti s-au strâns miercuri să discute despre viabilitatea betonării Someşului. În sală s-au expus planşele, iar edilul a încercat din start să îi liniştească pe cetăţeni, spunând că spaţiul verde nu va fi distrus.

Boc la planşă: trebuie să facem un compromis rezonabil

"Trebuie să facem un compromis rezonabil între păstrarea spaţiului verde şi supravieţuirea noastră din punctul de vedere al traficului", a spus Boc. El a subliniat că vor rămâne între 1,8 şi 3 metri de spaţiu verde. În ceea ce priveşte banda suplimentară, primarul a afirmat din nou că ea este cerută de studiile de trafic.

"Este un studiu de trafic din 2005-2007, în care Splaiul Independenţei a fost considerat drept arteră de categoria a doua, ce leagă centrul de zonele de locuit. Străzile de categoria a doua trebuie să aibă două benzi pe sens", a întărit Mirela Mărincean, şeful Serviciului Siguranţa Circulaţiei din Primăria Cluj-Napoca.

Totodată, Boc a explicat cum se va circula pe arteră. Astfel, va exista o bandă dedicată exclusiv tramvaielor, despărţită cu o bordură de alte două benzi pentru maşini - cea existentă şi cea pe care doreşte Primăria să o construiască pe malul Someşului. Ar urma să se circule cu sens unic spre centru, traficul spre cartierele Mănăştur şi Grigorescu urmând să se desfăşoare, tot pe sens unic, pe strada Dragalina, de dincolo de Someş.

"Specialiştii ne-au recomandat să facem sensuri unice în oraş. În etapa următoare vom avea sens unic şi pe Moţilor", a precizat edilul.

Boc a vrut să fie convingător, dar a sfârşit prin a fi convins

În cadrul întâlnirii au cerut să ia cuvântul 11 reprezentanţi ai societăţii civile, primul dintre ei fiind activistul ecologist Mihai Goţiu, care a susţinut că dezvoltarea zonei respective nu a avut în centrul său Someşul, ci traficul rutier. 

"Ar trebui ca maşina să fie pe ultimul loc în ceea ce priveşte preocuparea zonei respectivă, după pieton, bicicletă şi mijloace de transport în comun. Acolo ar fi trebuit să fie gândite o promenadă şi o pistă de biciclete", a spus el, dând exemple din alte mari oraşe ale Europei.

Punctul său de vedere legat de maşini a fost susţinut şi de un alt activist, Alexandru Boguş, care prin intervenţia sa a stârnit aplauzele publicului. Boguş a dat exemplul oraşului Tilburg, unde, atunci când s-a redus o bandă a unei străzi, cetăţenii au fost atât de frustraţi încât au decis să circule cu mijloace de transport alternative. El a adus şi argumentul ecologist că, în loc să încurajeze vegetaţia, Clujul încurajează poluarea prin crearea unei noi benzi de circulaţie rutieră. 

Poate cea mai de efect poziţie a fost cea a preşedintelui Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, care a subliniat două lucruri: mai întâi că proiectul este o eroare deoarece nu a avut în centrul său pietonul, peisagistica şi Someşul, iar apoi că nu a existat o comunicare între administraţia locală şi specialişti pe această temă. Acesta, la fel ca mulţi alţii, a observat că municipalitatea nu este interesată de părerea cetăţenilor atunci când ia decizii importante pentru comunitate. În acest punct al discursului său a fost atacat de Emil Boc, care a atras atenţia că firma sa, Dico şi Ţigănaş, a proiectat Sala Polivalentă şi că încă de atunci avea toate informaţiile pe masă; arhitectul a replicat, spunând un lucru extrem de interesant şi anume că planşa de atunci nu corespunde celei de acum.

Discursul lui Ţigănaş a cântărit greu. După ce şi un alt arhitect cunoscut, Szabolcs Guttman, a subliniat că ar fi bine ca proiectul să nu se mai realizeze în forma prezentată, Boc a promis că va avea o nouă discuţie cu reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Primarul a părut decis să renunţe la ideea betonării Someşului şi vrea să afle dacă există posibilitatea de modificare a proiectului fără ca municipalitatea clujeană să piardă fonduri europene în cadrul programului de reabilitare a tramei stradale. Boc a subliniat că Splaiul Independenţei, care are 1,2 kilometri, are o pondere importantă în proiectul de modernizare a tramei stradale şi că, prin renunţarea la el, municipalitatea ar putea pierde o sumă importantă, estimată la 11-12 milioane de euro, susţine primarul.

Chiar şi aşa, reprezentanţii societăţii civile nu s-au lăsat convinşi. Ei cred că Primăria nu va opri proiectul şi sunt pregătiţi să organizeze proteste.

Betonarea Someşului, subiect sensibil

Subiectul benzii de circulaţie suplimentare de pe Splaiul Independeţei a fost lansat discret, într-o emisiune radio şi în alta de televiziune la care a luat parte primarul. Acesta nu a dat niciun fel de detalii despre costurile pe care le implică proiectul, mulţumindu-se să afirme că lucrările fac parte din modernizarea tramei stradale, de-a lungul liniei de tramvai, proiect realizat pe fonduri europene. 

Primul care a reacţionat a fost Istvan Szakats, preşedintele Fundaţiei AltArt, care a şi lansat o petiţie. S-au alăturat mai multe organizaţii nonguvernamentale, iar Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, i-a trimis o scrisoare deschisă primarului, în care îi cerea oprirea lucrărilor. În plus, câteva zeci de clujeni au format luni un lanţ uman pe Splaiul Independenţei şi au militat pentru salvarea spaţiului verde de pe malul Someşului.

Conform unui studiu prezentat în septembrie de omul de afaceri Iosit Pop, președintele Consiliului Civic Local, dintre cele 232 de proiecte de acte normative adoptate în perioada februarie - august 2015, au fost supuse consultării publice doar şase (13,9%), în baza legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, însă - atenţie - 0 (zero) din iniţiativa municipalităţii. Un singur act normativ a fost modificat în urma acestor dezbateri.