Boc a retras proiectul privind redenumirea străzii Radu Gyr

Proiectul de hotărâre privind schimbarea numelui străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne şi a intervenţiei Institutului Naţional pentru Studiul Holocaustului în România „Elie Wiesel“, a fost retras de pe ordinea de zi a Consiliului Local de joi de către edilul Emil Boc.

Decizia retragerii de pe ordinea de zi a Consiliului Local de joi de către edilul Emil Boc a proiectului de hotărâre privind schimbarea numelui străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca, a fost primită cu aplauze de un grup de persoane venite să ceară ca strada să nu fie redenumită, primarul municipiului Cluj-Napoca considerând necesar să consulte instituții abilitate.

Proiectul de modificare a numelui străzii care urma să fie dezbătut, joi, 22 iunie, în şedinţa Consiliului Local, a venit ca urmare a sesizării Ministerului Afacerilor Interne de către Institutul Național pentru Studirea Holocaustului din România "Elie Wiesel", potrivit căreia, existenţa unei astfel de denumiri vine în contradicţie cu legea privind interzicerea simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Radu Gyr (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist şi gazetar român, iar, în perioada coguvernării legionare în cadrul regimului antonescian, a fost un apropiat al Mișcării Legionare, fiind autorul imnului neoficial al Mișcării precum și a altor cântece legionare.

„În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian (septembrie 1940 - ianuarie 1941), Radu Gyr (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost comandant legionar și director general al teatrelor. Propunem înlocuirea denumirii «strada Radu Gyr» cu denumirea strada «Szervatiusz Jeno», denumire care a fost atribuită unei străzi proiectate în documentația de urbanism PUZ - Gheorgheni Est - Cartodrom - ansamblul imobiliar pentru MapN, dar care între timp a fost schimbată", scrie în referatul de aprobare al proiectului.

Radu Gyr a fost arestat și condamnat la moarte de către comuniști pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, care a fost considerată un mijloc de instigare la luptă împotriva regimului. După ce a stat în detenţie la Aiud, poetului i s-a comutat pedeapsa cu moartea la 25 de ani de muncă silnică, iar în 1964 a fost amnistiat, urmând să se stingă din viață în 1975.

Denumirea străzii, care se află în cartierul clujean Mănăştur, zona Edgar Quinet, ar urma să fie schimbată în "Szervatiusz Jeno", numele unui sculptor maghiar născut la Cluj, în 1903.

Intenţia de schimbare a denumirii străzii Radu Gyr este contestată de Fundația Profesor George Manu, care susţine că schimbarea este ilegală.

"Invocarea OUG 31/2002 completată prin neinspirata lege 217/2015 în schimbarea numelui străzii „Radu Gyr" este lipsită de temei legal!

Legea 217/2015 prevede în mod clar la Articolul 13, punctul 1 că: „Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice."

Această prevedere NU este retroactivă! Neretroactivitatea legii a devenit principiu constituțional odată cu intrarea în vigoare a Constituției României din anul 1991. De atunci, acest principiu constituțional trebuie respectat obligatoriu, în toate actele normative emise și publicate în Monitorul Oficial.

Potrivit Constituției României, titlul II, articol (2): „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."

Așadar articolul 13, punctul 1 din legea 217/2015 nu se aplică în cazul străzii „Radu Gyr", care există în Municipiul Cluj cu mult înaintea intrării în vigoare a legii 217/2015", se arată în adresa Fundaţiei Culturale Profesor George Manu.

"Nu veți decide o simplă schimbare de nume, veți decide dacă prin votul dumneavoastră veți alege să legitimați hotărârile abuzive luate în 1945 de către Tribunalul Poporului, dirijat de ocupanții bolșevici, sau veți alege demnitatea națională, dreptul neamului nostru de a-și cinsti eroii, martirii și mucenicii. Radu Gyr, poetul care l-a coborât pe Iisus în temnițele comuniste, a îndurat 16 ani de detenție pentru crezul său. Umilit, batjocorit, scos din istorie și din memoria neamului său de către bolșevicii care s-au făcut stăpâni pe țara noastră, marele poet a fost condamnat la pachet cu alți eroi și intelectuali de marcă în «lotul ziariștilor naționaliști», acuzați de crime de război. Acuzație aberantă din toate punctele de vedere! Aceste procese sinistre au fost pur politice, înscenate de nou instauratul regim prin Tribunalele Poporului", spune Cezarina Condurache, președinte al Fundaţiei Profesor George Manu.