Cât au adus chiriile şi concesiunile în 2010

Cât au adus chiriile şi concesiunile în 2010
Municipalitatea a anticipat încasări de peste 37 milioane de lei din concesiuni şi închirieri, conform bugetului aprobat pe anul acesta.

Incasări în primele cinci luni: peste 1 milion de euro. Primăria a încasat în primele cinci luni ale anului aproape 4,5 milioane de lei (peste 1 milion de euro – n. red.) din taxe de închiriere, asociere, concesiune terenuri, dar şi închirieri/asocieri spaţii comerciale. Cele mai mari venituri s-au obţinut din concesiuni, peste 1,3 milioane de lei, dar şi din închirieri de spaţii: aproape 1,2 milioane de lei. Primarul Sorin Apostu a explicat că municipalitatea a moştenit în 2004 foarte multe contracte păguboase - de concesiune sau de asociere, care nu aduceau venituri la bugetul local - pe care a încercat să le rentabilizeze.

 

Potrivit situaţiei întocmite la Serviciul rate, chirii, tarife şi preţuri din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, în primele cinci luni ale acestui an, Direcţia patrimoniul municipiului şi evidenţa proprietăţii a generat venituri de aproximativ 4,5 milioane de lei.

 

Acestea provin din taxele aferente concesiunilor, asocierilor pe teren, închirierea domeniului public în scopuri publicitare, abonamente de comerţ stradal, chirii spaţii, chirii spaţii din pieţele agroalimentare, contracte de asociere sau chirii pentru terenuri. La capitolul concesiuni, cele mai mari venituri s-au încasat în luna februarie, peste 663.000 de lei; per total, în acest an, municipalitatea a încasat aproape 1,4 milioane de lei.

 

“în ceea ce priveşte concesiunile, pot spune că multe dintre contracte sunt încheiate cu cetăţenii pentru extinderi de locuinţe. Avem şi contracte păguboase la acest capitol. Un exemplu este contractul de concesiune pentru 36 de hectare din Borhanci încheiat cu societatea Casa Rom. Acesta a fost atât de păgubos făcut pentru municipiu, că, indiferent de demersurile noastre de a-l rezilia, nu am reuşit. Acum suntem în instanţă şi ne judecăm cu o societate care nu mai există nicăieri, este falimentară şi a dispărut, iar instanţa ţine blocat acest teren care nu a generat din 1999 venituri la bugetul local”, a explicat edilul Sorin Apostu. Un alt contract păgubos, a adăugat primarul, este cel cu societatea Investicon, care a vândut terenul din Grigorescu supermarketu-lui Profi.

 

 “Acest contract am reuşit să-l profitabilizăm în sensul în care am obţinut peste 2.000 de metri pătraţi înapoi pentru a amenaja o hală agrolimentară în cartierul Grigorescu, singurul unde nu reuşisem să facem o astfel de piaţă”, a menţionat edilul. Există şi contracte importante perfectate de primărie, care, pe lângă beneficiile aduse oraşului, urmau să genereze şi venituri din redevenţă.

 

Un astfel de contract este cel de concesiune a 6.000 de mp de teren în Piaţa Mihai Viteazul către societatea portugheză Cogedir, în vederea realizării unui parking subteran, care trebuia să aducă venituri anuale primăriei din redevenţă de peste 100.000 de lei pe an.

 

Acesta a fost încheiat în 2009. Redevenţa pe contractul încheiat pe 49 de ani era de 2,8 milioane de lei (110 euro/mp – n.red.), pe care societatea urma să o plătească forului local în 25 de ani, în rate egale, de la finalizarea investiţiei. Având în vedere că parkingul interferează cu un canal colector din zonă, există şanse foarte mari ca investiţia să nu se mai realizeze.   

 

La capitolul asocieri cu terenuri, cei mai mulţi bani s-au încasat în luna ianuarie: peste 190.000 de lei. în primele cinci luni, veniturile primăriei din astfel de taxe au fost de aproape 380.000 de lei.

 

 “Un contract pe care l-am reglementat la acest capitol este cel cu Parcul Distractiv Fărcaş, care plăteşte peste 600 de lei pentru 800 de mp închiriaţi pe terenul de lângă viitoarea arenă sportivă a municipiului. Alte contracte unde asociatul nu şi-a respectat obligaţiile le-am reziliat şi suntem cu ele în instanţă. De exemplu, cel de pe strada Nădăşel 4B încheiat cu Reformatex, teren pe care vrem să construim locuinţe ieftine pentru tineri”, a mai spus edilul.

 

Venituri consistente s-au dobândit în primele cinci luni ale lui 2010 din taxele de închiriere a spaţiilor deţinute de municipaliate. Pentru spaţiile din pieţele agroalimentare instituţia a încasat din ianuarie până în mai peste 176.000 de lei, rata cea mai bună înregistrându-se în luna februarie (peste 43.000 de lei încasaţi). Din celelalte spaţii închiriate pentru activităţi comerciale, pentru fundaţii sau asociaţii, partide politice, sindicate, persoane fizice, municipalitatea a încasat aproape 1,2 milioane de lei.

 

Viceprimarul Radu Moisin a precizat, referitor la contractele de închiriere pentru spaţiile revendicate şi nerevendicate deţinute de municipalitate, că în 2010 s-a încercat aducerea la acelaşi numitor comun a acestora în privinţa duratei contractului şi prelungirea unui număr foarte mare de contracte până la finele anului.

 

 Viceprimarul clujean a afirmat că, în acest fel, primăria poate uza de spaţiile sale în cazul în care trebuie să rezolve o solicitare de urgenţă din partea unei fundaţii, dacă trebuie să atribuie un sediu sau să dea curs altor cereri de la instituţii. Potrivit viceprimarului Radu Moisin, taxele de închiriere au fost reactualizate la Cluj prin Hotărârea Consiliului Local nr. 238, care stipulează taxe modice pentru asociaţii şi fundaţii, sindicate sau partide politice şi taxe mari pentru societăţi private.

 

De exemplu, în luna ianuarie, forul local a adoptat mai multe hotărâri privind prelungirea unor contracte pentru spaţii revendicate – 25 astfel de locaţii –, dar şi pentru alte 30 de spaţii nerevendicate sau pentru spaţii medicale. Astfel, pentru un spaţiu de 367 de mp pe Bd. Eroilor, societatea LB Meteor plăteşte o chirie lunară de aproape 3.900 de lei. Pentru un spaţiu de peste 200 de mp pe Iuliu Maniu, societatea Someş Café Bar Boema achită o chirie de peste 6.100 de lei. Pe strada Memorandumului nr. 2, Matei Corvin Restaurant plăteşte lunar, pentru un spaţiu de 100 de mp, peste 1.600 de lei.

 

Electrica Furnizare Transilvania Nord dă, pentru 211 mp de pe strada S. Micu, peste 10.000 de lei. în luna martie, politica enunţată de viceprimarul Radu Moisin a continuat, consiliul local prelungind contractele de închiriere pentru alte 24 de spaţii revendicate şi 27 nerevendicate. Conform evidenţei municipalităţii, spaţiile din centru se închiriază, în medie, cu peste 5.000 de lei pe lună. De exemplu, Super Rialda plăteşte pentru un spaţiu de 250 de mp de pe Memorandumului peste 5.300 de lei.

 

 Ursus Breweries plăteşte pentru spaţiul de 100 mp şi curtea de 1.000 mp de pe strada Berăriei peste 5.000 de lei. Pentru o suprafaţă de 145 de mp de pe Bd. Eroilor, Plafar trebuie să achite o chirie lunară de peste 1.300 de lei. SSIF Broker plăteşte pentru 40 de mp pe strada Einstein peste 940 de lei pe lună. în schimb, asociaţiile achită chirii modice.

 

De pildă, Societatea Femeilor Ortodoxe plăteşte pentru un spaţiu de peste 160 de mp situat pe Tipografiei nr. 23 o chirie lunară de 60 de lei. Partida Romilor plăteşte pentru 60 de mp pe 21 Decembrie 1989 peste 44 de lei lunar. PSD plăteşte pentru 60 de mp pe Bd. Eroilor circa 21 de lei pe lună, iar PNL, pentru 25 de mp în Piaţa Unirii nr. 1,  o sumă de 12 lei lunar. PDL are închiriat de la primărie un spaţiu de peste 425 mp pe Bd. Eroilor, pentru care plăteşte lunar peste 212 lei. în luna mai, forul local a mai prelungit până la finele lui 2010 contracte pentru 38 de spaţii revendicate.

 

Venituri importante s-au încasat în primele cinci luni ale anului şi din închirierea domeniului public în scopuri publicitare, peste 220.000 de lei, din abonamente de comerţ stradal, peste 740.000 de lei, asocieri, mai mult de 300.000 de lei sau din chirii terenuri, peste 307.000 de lei.

 

încasări de 35% la concesiuni şi închirieri în 2009

 

Potrivit execuţiei bugetare din 2009, la capitolul venituri din concesiuni şi închirieri, bugetul iniţial al primăriei a fost de 46.000.000 de lei. Bugetul final la acest capitol a fost de 36.906.000 de lei. Din aceşti bani efectiv s-au încasat la final de an peste 13.000.000 de lei, reprezentând plăţi realizate, conform aceleiaşi surse.

Comenteaza