Clujul vrea restaurarea şi punerea în valoare, pe bani europeni, a bisericii Sf. Mihail

Consilierii locali sunt chemaţi joi să voteze completarea strategiei pentru identitatea istorică a oraşului, în sensul introducerii unor obiective culturale noi, care ar urma să fie revitalizate. Majoritatea sunt instituţii de cult. Lista este deschisă de biserica romano-catolică Sf. Mihail, un simbol al oraşului. Lucrările la acest lăcaş de rugăciune au fost pornite chiar în 1316, după ce regele Carol Robert de Anjou a ridicat Clujul la rangul de oraş. În 19 august s-au împlinit 700 de ani de la acest eveniment.

În proiect se mai află biserica reformată de pe Bulevardul 21 Decembrie, biserica şi mănăstirea franciscană din Piaţa Muzeului, două biserici evaghelice-luterane, Liceul unitarian Janos Zsigmond, Liceul teologic reformat, Liceul Apaczai Csere Janos şi sinagoga "Tempul memorial al deporaţilor".

Pentru restaurarea acestor obiective există deja studii de fezabilitate şi se doreşte obţinerea de fonduri din Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Lista originală de obiective mai cuprinde catedrala mitropolitană ortodoxă din Piaţa Avram Iancu şi catedrala greco-catolică "Schimbarea la faţă".

Specialiştii care au lucrat la redactarea Strategiei de dezoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020, coordonaţi de Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai", au dedicat un întreg capitol Clujului cultural: "oraş al excelenţei artistice şi al participării culturale".

"Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea coumunităţii, devenit motorul transformării sociale şi regenerării urbane. Prin cultură şi prin procesele pe care cultura le catalizează, oraşul poate oferi locuitorilor noi perspective de participare la viaţa publică, poate dezvolta noi mecanisme de solidaritate, poate revitaliza zonele periferice, îşi poate dezvolta infrastructura, poate să primească o mai largă deschide europeană şi poate genera colaborări şi parteneriate care să aducă beneficii economice şi sociale întregii comunităţi. Cultura include arta şi toate formele sale de expresie artistică: muzică, teatru, dans, literatură, arhitectură, dar şi sistemul de valori, tradiţiile şi credinţele unui grup", se arată în documentul strategiei, aprobată de Consiliul Local în luna septembrie 2015, document ce numără 1.319 pagini.

O cartografiere a sectorului cultural clujean actual arată astfel: 19 instituţii publice de cultură, 60 de ONG-uri, numeroase grupuri informale derulând activităţi cu componentă culturală, 6 uniuni de creaţie, 6 universităţi sau departamente cu profil artistic, 3 licee de artă, 7 centre culturale străine, 17 biblioteci ce oferă cursuri de limbi străine sau acces la cărţi în alte limbi, iar anul 2012 a numărat circa 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.