Cum vin banii europeni la Cluj
- Scris de Valentin Malaescu
- 14 Aug 2010, 00:18
- Administraţie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Potrivit unui raport al prefecturii, municipiul are 102 proiecte aprobate, în valoare de aproape 800 de milioane de euro, dar a utilizat numai 56 de milioane.
În raportul aferent lunii iulie, privind stadiul atragerii fondurilor europene, prefectul Florin Stamatian apreciază că judeţul Cluj este fruntaş la acest capitol. Compania de Apă Someş deţine cel mai mare astfel de proiect din ţară, în vreme ce Universitatea “Babeş-Bolyai” acuză incompetenţa, birocraţia şi corupţia autorităţilor.
Ca bilanţ general, raportul prefecturii se laudă cu 292 de proiecte depuse de către autorităţile administraţiei publice locale, structurile subordonate acestora şi instituţiile publice, dintre care 102 au obţinut finanţarea europeană, totalizând 769 de milioane de euro. Dintre acestea, însă, doar 33 de proiecte au reuşit să şi cheltuie din banii europeni, totalul celor folosiţi efectiv ajungând la numai 56 de milioane, adică puţin mai mult de a şaisprezecea parte din fondurile obţinute.
Raportul prefecturii mai identifică, la nivelul judeţului, derularea altor opt proiecte cu finanţare PHARE, în valoare de 4,6 milioane de euro, din care s-au făcut deja plăţi în cuantum de 3,3 milioane de euro. Toate cele opt proiecte sunt finalizate 100% şi se aşteaptă virarea ultimei tranşe de bani. Prefectul mai raportează finalizarea tuturor proiectelor din programele ISPA şi SAPARD. “Judeţul Cluj poate fi un exemplu pe plan naţional pentru că, din analizele făcute, este, dacă nu primul, printre primele din ţară în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a fondurilor europene”, a menţionat Stamatian.
Compania de Apă Someş este, conform directorului Dorin Ciatarâş, titulara celui mai mare contract cu finanţare europeană din România: “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sălaj”. Proiectul are o valoare estimată la 197 de milioane de euro, din care aproape 75% va fi acoperită cu bani europeni prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu.
“Proiectul a fost aprobat de Comisia Europeană în aprilie 2008, iar în acest moment avem licitaţii şi contracte semnate pentru aproximativ 45% din lucrări, iar dintre acestea cam 25-30% sunt, deja, realizate fizic. Termenul final al întregului proiect este anul 2013”, a declarat Ciatarâş. El a mai precizat că pe teritoriul judeţului Cluj vor fi finalizate în această toamnă conducta de apă Gherla-Dej, precum şi reabilitarea reţelei de apă şi canalizare din Huedin. De asemenea, se mai află în lucru reabilitarea reţelelor din Cluj-Napoca, Dej şi Gherla, precum şi staţia de epurare din Dej.
Consiliul Judeţean (CJ) are, la rândul său, în derulare două însemnate proiecte cu finanţare europeană. Cel mai important, în valoare de aproape 50 de milioane de lei, este reabilitarea drumului Răchiţele – Prislop – Ic Ponor. Uniunea Europeană va finanţa 86,5% din valoarea totală a proiectului, prin Programul Operaţional Regional (POR), Axa Prioritară 2.
Prin intermediul POR, axa 3 este finanţată reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului de hidroterapie al Spitalului Clinic de Recuperare. Valoarea eligibilă a contractului e de circa cinci milioane de lei, din care 85% vor fi acoperiţi de banii europeni. Ambele proiecte au termenul de finalizare în prima parte a anului următor şi, potrivit informaţiilor furnizate în urmă cu mai multe zile de conducerea CJ, lucrările sunt în grafic. Plecat în concediu, preşedintele CJ, Alin Tişe, nu a putut fi contactat.
Prefectul Stamatian evoca, printre atuurile Clujului în accesarea fondurilor europene, contribuţia mediului academic la elaborarea proiectelor. Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) a înfiinţat în urmă cu un an Oficiul de Accesare a Fondurilor Europene. La începutul lunii, rectorul UBB, Andrei Marga, anunţa participarea instituţiei la 48 de programe, dintre care în 22 cu rol de coordonator, cu o valoare totală angajată de peste 50 de milioane de euro.
În schimb, Marga deplângea obstacolele întâmpinate în accesarea fondurilor europene. “Sunt dator să spun că dificultăţile sunt mari şi ţin de incompetenţa şi de coruperea autorităţilor şi de birocraţie”, afirma Andrei Marga. Rectorul UBB enumera printre principalele piedici lipsa cofinanţării, corupţia din administraţia centrală şi politizarea accesului la programe cu finanţare europeană.
Ca bilanţ general, raportul prefecturii se laudă cu 292 de proiecte depuse de către autorităţile administraţiei publice locale, structurile subordonate acestora şi instituţiile publice, dintre care 102 au obţinut finanţarea europeană, totalizând 769 de milioane de euro. Dintre acestea, însă, doar 33 de proiecte au reuşit să şi cheltuie din banii europeni, totalul celor folosiţi efectiv ajungând la numai 56 de milioane, adică puţin mai mult de a şaisprezecea parte din fondurile obţinute.
Raportul prefecturii mai identifică, la nivelul judeţului, derularea altor opt proiecte cu finanţare PHARE, în valoare de 4,6 milioane de euro, din care s-au făcut deja plăţi în cuantum de 3,3 milioane de euro. Toate cele opt proiecte sunt finalizate 100% şi se aşteaptă virarea ultimei tranşe de bani. Prefectul mai raportează finalizarea tuturor proiectelor din programele ISPA şi SAPARD. “Judeţul Cluj poate fi un exemplu pe plan naţional pentru că, din analizele făcute, este, dacă nu primul, printre primele din ţară în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a fondurilor europene”, a menţionat Stamatian.
Compania de Apă Someş este, conform directorului Dorin Ciatarâş, titulara celui mai mare contract cu finanţare europeană din România: “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sălaj”. Proiectul are o valoare estimată la 197 de milioane de euro, din care aproape 75% va fi acoperită cu bani europeni prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu.
“Proiectul a fost aprobat de Comisia Europeană în aprilie 2008, iar în acest moment avem licitaţii şi contracte semnate pentru aproximativ 45% din lucrări, iar dintre acestea cam 25-30% sunt, deja, realizate fizic. Termenul final al întregului proiect este anul 2013”, a declarat Ciatarâş. El a mai precizat că pe teritoriul judeţului Cluj vor fi finalizate în această toamnă conducta de apă Gherla-Dej, precum şi reabilitarea reţelei de apă şi canalizare din Huedin. De asemenea, se mai află în lucru reabilitarea reţelelor din Cluj-Napoca, Dej şi Gherla, precum şi staţia de epurare din Dej.
Consiliul Judeţean (CJ) are, la rândul său, în derulare două însemnate proiecte cu finanţare europeană. Cel mai important, în valoare de aproape 50 de milioane de lei, este reabilitarea drumului Răchiţele – Prislop – Ic Ponor. Uniunea Europeană va finanţa 86,5% din valoarea totală a proiectului, prin Programul Operaţional Regional (POR), Axa Prioritară 2.
Prin intermediul POR, axa 3 este finanţată reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului de hidroterapie al Spitalului Clinic de Recuperare. Valoarea eligibilă a contractului e de circa cinci milioane de lei, din care 85% vor fi acoperiţi de banii europeni. Ambele proiecte au termenul de finalizare în prima parte a anului următor şi, potrivit informaţiilor furnizate în urmă cu mai multe zile de conducerea CJ, lucrările sunt în grafic. Plecat în concediu, preşedintele CJ, Alin Tişe, nu a putut fi contactat.
Prefectul Stamatian evoca, printre atuurile Clujului în accesarea fondurilor europene, contribuţia mediului academic la elaborarea proiectelor. Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) a înfiinţat în urmă cu un an Oficiul de Accesare a Fondurilor Europene. La începutul lunii, rectorul UBB, Andrei Marga, anunţa participarea instituţiei la 48 de programe, dintre care în 22 cu rol de coordonator, cu o valoare totală angajată de peste 50 de milioane de euro.
În schimb, Marga deplângea obstacolele întâmpinate în accesarea fondurilor europene. “Sunt dator să spun că dificultăţile sunt mari şi ţin de incompetenţa şi de coruperea autorităţilor şi de birocraţie”, afirma Andrei Marga. Rectorul UBB enumera printre principalele piedici lipsa cofinanţării, corupţia din administraţia centrală şi politizarea accesului la programe cu finanţare europeană.
DISTRIBUIE
Comenteaza
