News alert Cum vor arăta strada Kogălniceanu și încă opt artere din centru. Pietonal și shared space, zero locuri de parcare
- Scris de Ziua de Cluj
- 17 Sep 2018, 14:37
- Administraţie
- Ascultă știrea
Au venit proiecte din Spania și din Hong Kong, dar soluțiile câștigătoare de pe podium sunt operele unor arhitecți din România.
Ordinul Arhitecților din România - Filiala Transilvania și Primăria Cluj-Napoca au anunțat luni câștigătorul concursului de soluții pentru modernizarea a nouă străzi din zona centrală a orașului. Cea mai importantă este Kogălniceanu, fostă Ulița Lupilor, una dintre cele mai vechi din municipiu.
Pe această arteră se găsesc sediul central al Universității Babeș-Bolyai (UBB), Academia Română Cluj și Biblioteca Academiei, Arhivele Statului, cel mai de succes liceu din municipiu, Colegiul Național Emil Racoviță, și ”rădăcina” acestei zone, Biserica Reformată-Calvină, în stil gotic, ce datează din sec. XVI. Pe arteră se găsesc și câteva monumente: grupul statuar Școala Ardeleană, statuia Sfântul Gheorghe ucigând balaurul și bustul celebrului speolog Emil Racoviță.
Zona a fost propusă spre a deveni pietonală sau semipietonală alături de alte opt artere (E. de Martonne, János Bolyai, Hermann Oberth, Kovács Dezsö, Gaál Gábor, Baba Novac, Piața Cipariu – tronsonul Turnul Croitorilor). UBB a solicitat să fie inclusă în tema de concurs omagierea pe strada reamenajată a rectorilor universității, de la înființare până astăzi.
Desigur, clădirea a găzduit viață universitară și până la înființarea UBB, dar despre rectorii Universităţii Regale Maghiare de la Cluj nu se vorbește nimic. S-a propus și o legătură directe a străzii Kogălniceanu cu Bd. Eroilor, prin strada Emanuel de Martonne și prin curtea interioară a vechii primării, care ar urma să devină un nou traseu pietonal.
11
proiecte au fost depuse la acest concurs. Printre ele, soluții din Spania, Belgia, Grecia, Hong Kong, Bulgaria. Acestea au fost depuse până la data limită stabilită, 11 septembrie.
În urma jurizării, s-a stabilit că proiectul câștigător aparține societății clujene Mossfern Arhitectură. Premiul a fost anunțat de președintele juriului, Pieter Uyttenhove, profesor de teoria și istoria urbanismului la Universitatea Gent (Belgia).
”Am încercat să nu fim arhitecți; strada e acolo de un mileniu, cu o istorie stratificată, am căutat să dăm glas străzii. Nu trebuie să ne afirmăm. Trebuie să lucrăm cu pedanterie nemțească, care de data aceasta sper să ne iasă”, a spus Arnold Macalik, membru al echipei câștigătoare și membru în Comisia Monumentelor Istorice.
Proiectul prevede zone pietonale și "shared space". Practic, în partea de sud a zonei centrale intra muros nu se va mai putea parca. Mașinile vor putea traversa anumite părți de străzi, dar nu vor avea voie să staționeze.
Cum este, de altfel, pe strada Potaissa. În piața Universității ar urma să se creeze o piațetă cu o fântână arteziană în centrul ei, în fața UBB și a Liceului Emil Racoviță, două minipiațete; vor abunda arborii, iar pavajul va fi din granit în cea mai mare parte.
Câștigătorii și premiile:
Premiul I – contractul de proiectare – 755.000 lei - Mossfern Arhitectură
Premiul II – 60.000 lei - echipă coordonată de arhitectul prahovean Daniel Lucian Șerban
Premiul III – 30.000 lei - echipă coordonată de arhitectul clujean Alexandru Fleșeriu. Juriul s-a arătat nemulțumit de folosirea pavajului cu piatră de râu, specific Clujului până în 1900, ”care este greu practicabil și induce o atmosferă rurală”.
Concursul a beneficiat de un juriu cosmopolit, format din arhitecți și urbaniști: Raluca Munteanu, Ligia Subțirică, Johannes Bertleff, Kazmer Kovaci, Andrei Cebotaru, Pieter Uyttenhove, Matei Bogoescu. Planșele vor fi expuse până joi în sala Europa a Casei de Cultură a Studenților.
Contractul de proiectare va fi semnat în termen de 10 zile, dacă nu sunt contestații. În funcție de termenele propuse de câștigător, se va anunța și durata proiectării, după care se va trece la execuție. Primarul Emil Boc a anunțat că banii pentru acest proiect vor veni din surse proprii ale municipalității și din fonduri europene.