După 8 ani, săptămâna aceasta devine funcţională prima celulă CMID. Încă două licitaţii în derulare privind proiectul de 77 mil. euro

Prima celulă de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), amplasată în zona numită “Pe colina Postata sub pădure“ sau “Zona Tufele Roșii“, urmează să fie funcţională din această săptămână. Va avea o durată de viaţă de 10 ani. 

"Sunt în centrul CMID. Am venit pentru a face o ultimă verificare aici. În această săptămână noi vom declara celula funcţională şi o vom preda spre folosinţă operatorului RADP, aşa încât operatorul va intra într-o operaţiune de strategie pentru a începe treptat să aducă gunoaiele din municipiu şi din judeţ în această primă celulă. Practic, astăzi, putem spune că prima celulă este funcţională. Este o misiune îndeplinită. A fost o miză mare pentru mine şi pentru Consiliul Judeţean. După 8 ani, iată, putem spune că a fost o misiune îndeplinită cu succes. Este, de departe, una din cele mai mari investiţii din judeţul nostru, peste 77 de milioane de euro. Astăzi va fi momentul în care vom emite dispoziţia prin care acestă celulă va fi predată în gestiunea operatorului şi care va planifica cu comunele programul. În cel mai scurt timp vom intra în normal", a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj, la ZIUA LIVE. 

Această primă celulă are o durată de viaţă de 10 ani, însă, dacă clujenii vor fi atenţi la colectarea selectivă, capacitatea de stocare a acesteia ar putea depăşi acest termen. 

"Are o durată de viaţă de 10 ani. Nu discutăm de o nouă groapă în care să aruncăm gunoaiele din judeţ. Practic, în acest depozit ecologic, în această nouă celulă, vom duce doar fracţia umedă, gunoiul menajer, cel care nu poate fi selectat şi valorificat anterior. Cu alte cuvinte, clujenii vor aduna gunoiul selectiv, firma care va aduna gunoiul va valorifica partea solidă, tot ceea ce se poate valorifica (sticlă, hârtie, plastic), iar în final se va face o preselectare într-o staţie de transfer, în prezent se va folosi staţia Primăiei şi în curând va fi finalizată, în etapa a doua, şi staţia de transfer de la CMID, şi doar fracţia umedă, care este cea mai mică cantitate din deşeuri, aceasta se va depozita în această celulă şi de accea este durata de viaţă aşa de mare. Acest interval depinde şi de cât de minuţios vor selecta clujenii gunoiul, poate comunele vor produce mai puţin gunoi decât am preconizat", a explicat Tişe. 

În ceea ce priveşte întreg proiectul CMID, la acest moment, mai sunt în derulare două licitaţii publice. În 15 aprilie Consiliul Judeţean Cluj a scos la licitaţie delegarea prin concesionare a gestiunii serviciului public de operare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Cluj. Valoarea contractului este de 406.416.278 lei (83.650.260 euro). O altă licitaţie, organizată de ADI, prevede selectarea operatorilor care vor ridica gunoaiele din judeţ.

"O primă licitaţie este derulată de Consiliul Judeţean şi vizează operatorul care va gestiona CMID, care este o procedură în curs, şi până ce se va termina se va încheia contrat cu RADP-ul pentru o perioadă de maxim 2 ani. Până atunci avem o situaţie de provizorat. Şi, există o altă licitaţie care vizează operatorii, care ridică efectiv gunoaiele din judeţ, pe trei sectoare: Turda - Câmpia Turzii şi comunele din jur, Gherla - Dej şi comunele din jur şi Cluj-Napoca – Huedin şi comunele din jur. Practic am încercat să găsim un echilbru. Vom licita fiecare sector separat şi sperăm să câştige, dacă se va putea, trei operatori diferiţi, care să îşi facă treaba. Această licitaţie este gestionată de Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară, care este formată din toate localităţile din judeţul Cluj. Ambele licitaţii sunt lansate şi sunt în curs", a dezvoltat preşedintele CJ Cluj. 

Consiliul Județean (CJ) Cluj a organizat, luni, online, o dezbatere publică, în vederea obținerii autorizației integrate de mediu pentru activitatea celulei 1 de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) care urmează să fie deschisă în curând.

 “Autorizaţia de mediu este în graficul pe care noi l-am stabilit. Avem procedura începută, a fost emis un aviz  prealabil, acum două săptămâni, după care s-a intrat în procedura dezbatere publică şi emiterea autorizaţiei integrată, dar aceasta vizează toate cele trei celule, dar noi suntem în faza în care dăm în folosinţă o primă celulă, iar această primă celulă din punct de vedere tehnic, urmare a constatărilor făcute de experţi, ea corespunde. De altfel, este imposibil să nu corespundă, pentru că noi venim cu o celulă ecologică, care va înlocui o rampă de gunoi care nu este ecologică. Tot ce s-a făcut acolo, s-a făcut pe baza unui proiect, care a stat la baza autorizaţiei, iar conform licitaţiei pe care o avem cu operatorii, capacitatea va putea fi ajustată pe parcursul derulării contractului, inclusiv să schimbe tehnologia, incinerare, fracţii moleculare, etc. E bine că s-a făcut dezbatere, pentru că s-a văzut că venim cu o celulă care nu poluează în locul celor două rampe care poluează. Iubitorii de mediu ar trebui să se bucure", a conchis Tişe. 

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj Napoca este în fază de finalizare, fiind amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Feleacu. Prin proiect, pe amplasamentul de la Feleacu se finanțează și sunt în curs de finalizare sau punere în funcțiune: un depozit conform, o staţie de sortare a deşeurilor colectate separat şi o instalaţie de tratare mecano - biologică.

Depozitul de deşeuri, cu o capacitate proiectată de 6,9 milioane m3 şi o durată de viaţă de circa 24 de ani, va deservi întregul judeţ, din care prima celulă de depozitare 1694.000 mc (volum depozit, inclusiv închidere), volum deșeuri 1.550.000 mc,  aici urmând a fi eliminate deşeurile tratate rezultate din instalaţia mecano-biologică, deşeurile reziduale rezultate în urma funcţionării instalaţiilor de tratare a deşeurilor (staţia de sortare şi staţia TMB),  fracţiile de deşeuri voluminoase şi deşeuri din construcţii şi demolări (provenite din activităţile de reparații/modernizări/reamenajări ale apartamentelor sau caselor - cantitățile mici de moloz) ce nu pot fi valorificate şi o parte din nămolul de la staţiile de epurare orăşeneşti.

Depozitul va fi compus din 2 celule, din care este în curs de finalizare prima celulă, cu o durată de aproximativ 10 ani şi cu un volum estimat de depozitare deşeuri de cca 1.694.000 m3(volum depozit, inclusiv închidere), respectiv 1.550.000 m3(volum deșeuri), conform MT ISPE, anexă la acordul de mediu 18-NV6/12.08.2010. 

Staţia de sortare are o capacitate proiectată de 92.000 tone/an şi asigură sortarea deşeurilor de hârtie şi carton, a deşeurilor de plastic şi metal şi a deşeurilor de sticlă colectate separat de pe teritoriul judeţului Cluj. Rezidurile de la sortare vor fi în primul rând valorificate energetic iar dacă nu se pretează la această activitate, vor fi eliminate pe celula de depozitare din cadrul CMID Cluj Napoca.

Situația actuală a operării serviciului de salubrizare

În judeţul Cluj erau în operare, la nivelul anului 2017, 21 operatori de salubritate, din care 15 cu licenţă de operare ANRSC. Sistemul actual de gestionare a deșeurilor constă în principal din colectarea şi eliminarea deşeurilor. Implementarea colectării separate a deșeurilor de la populație se realizează cu precădere în zonele urbane. Există, de asemenea, câteva iniţiative legate de colectarea separată a deșeurilor, iniţiative realizate prin colaborarea dintre ECO-ROM Ambalaje şi câteva administraţii publice locale (Cluj Napoca, Câmpia Turzii).

În lipsa unui sistem funcţional de management integrat al deșeurilor la nivelul întregului judeţ (întârzierea punerii în funcţiune a acestuia este în principal datorată nefinalizării lucrărilor de investiţie în infrastructura necesară, şi în primul rând a celulei de depozitare), dar şi datorită faptului că toate depozitele urbane neconforme de deșeuri au fost închise (la nivelul anului 2012), autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu operatorii de salubrizare au trebuit să găsească solutii temporare de eliminare a deșeurilor municipale. Soluţiile temporare puse în practică au fost utilizarea unor platforme de stocare temporară a deșeurilor, de unde acestea să fie transportate, în maşini de transport de volum mare la depozitele de deșeuri funcţionale din alte judeţe care au fost dispuse să le primească. Prin urmare, tarifele aplicate populaţiei pentru serviciul de salubrizare au crescut, concomitent cu creşterea costurilor de transport şi depozitare a deșeurilor la aceste depozite funcţionale. Din datele statistice judeţene privind gestionarea deșeurilor, majoritatea deșeurilor sunt eliminate pe depozitul de deșeuri ECO Bihor, dar sunt cantităţi mari de deșeuri care se regăsesc pe platformele de stocare temporară (RADP Cluj, Salprest Rampa, Gherla, Campia Turzii) unele din ele funcţionând fără autorizaţie de mediu.

Pe de altă parte, pentru a reduce cât mai mult posibil aceste costuri, cantităţile de deșeuri colectate în vederea eliminării au scăzut semnificativ, crescând în acelaşi timp cantităţile de deșeuri reciclabile colectate separat. Totuşi, analizând datele raportate de operatorii de salubrizare pentru perioada 2012-2017, aceste cantităţi de deșeuri reciclabile au cunoscut o tendinţă de scădere.

Situaţia actuală în ceea ce priveşte delegarea serviciilor de salubrizare

Conform prevederilor Aplicaţiei de Finanţare, contractele de delegare valabil încheiate vor fi păstrate până la expirarea datei de valabilitate, după aceea serviciile de salubrizare urmând a fi preluate de noul Operator care a fost delegat prin prezenta procedură pentru zona respectivă. Aceste contracte vor fi amendate în sensul adaptării la cerinţele tehnice ale noului sistem, acolo unde este cazul.

Pentru UAT-urile unde Activităţile nu se realizează în condiţii legale (ex. contracte de prestări servicii, contracte încheiate direct cu locuitorii, contracte pe perioadă nedeterminată etc.) aceste contracte vor fi finalizate cu acordul părţilor, realizându-se delegarea servicului de salubrizare în respectivele unităţi administrativ – terioriale

Datele transmise de operatori arată că colectarea separată a reciclabilelor (în principal, hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă) se realizează în toate zonele urbane, dar şi în numeroase localităţi rurale (60 localităţi), mai mult de la agenți economici.

Aceste practici nu sunt în concordanţă cu politicile de management al deșeurilor promovate atât în UE cât şi în România şi creează riscuri severe pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

După atingerea capacitații maxime de 75% la rampa temporară a RADP, urmează ca depozitarea să fie sistată pe actuala locație iar deșeurile, după procesare și sortare, să fie stocate la noua celulă a CMID.