Executată silit, Primăria face un pas înapoi

Primăria duce limba latină spre Valea Seacă și Valea Fânațelor.

Primăria a autorizat amplasarea a încă patru indicatoare de intrare în municipiu, celebrele plăcuțe multilingve (acompaniate de tăblița cu denumirea latinească Municipium Aelium Napocense ab Imperatoare Hadriano Conditum) care au făcut obiectul unor dezbateri intense. Este vorba despre intrările dinspre Valea Seacă, Borhanci, Valea Fânațelor și Chinteni.

Decizia a fost tărăgănată de municipalitate. Au trecut patru luni și nu fuseseră amplasate decât două indicatoare. În aprilie 2017, primarul Emil Boc promitea că plăcuțele vor fi amplasate în două luni la toate intrările și ieșirile din oraș. Iată că a trecut 16 luni și încă nu sunt toate pe poziții.

La un an de la anunțul primarului, asociația Musai Muszaj, cea care a câștigat procesul cu municipalitatea pentru instalarea indicatoarelor, s-a adresat din nou instanței. ”I-am lăsat un an, dar apoi ne-am mobilizat, pentru existau încă șapte locuri unde trebuiau amplasate plăcuțe și ei nu o făcuseră. Ulterior au mai fost instalate trei. Am cerut despăgubiri și am câștigat procesul. Acum suntem în stadiul în care am cerut executarea silită a Primăriei. Dacă se grăbesc cu instalarea celorlalte patru, poate nu le mai tăiem factura”, a spus Szakats Istvan, membru al grupului informal Musai Muszaj. Szakats a precizat că sumele solicitate drept daune erau simbolice.

Asociația Minority Right, Mişcarea Musai-Muszáj şi câteva sute de persoane fizice au reuşit să obţină în 2017, de la Tribunalul Cluj, o decizie ce-l obliga pe primar să pună inscripţii şi în maghiară la intrărire în municipiu. Instanţa s-a bazat pe faptul că atunci când a apărut legea administraţiei publice locale, nr. 215, în 2001, erau în vigoare datele recensământului din 1992.

Acea lege stabilea că în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Or, conform recensământului din 1992, valabil la acea dată, maghiarii din Cluj-Napoca erau în procent de peste 22%. Următorul recensământ al populaţiei a avut loc în 2002. Chiar dacă acum populaţia maghiară de abia depăşeşte 15% în Cluj-Napoca, instanţa a considerat că trebuie luate în calcul datele recensământului din 1992, valabile în 2001, când a fost adoptată legea nr. 215, care se referă şi la aceste plăcute indicatoare.

DECLARAȚIE

"E o soluţie care îşi propune să unească, nu să dezbine. Îmi doresc ca fetele mele să se simtă acasă în acest oraş, alături de români, maghiari, germani şi alte etnii"

Emil Boc, aprilie 2017