Extremele Clujului: comuna mai mare decât trei oraşe

Cea mai mare comună din Cluj are aproape 23.000 de locuitori, iar cea mai mică, circa 700. Cei mai mulţi ortodocşi sunt în comunele din Apuseni. Unde sunt cei mai mulţi reformaţi ori neo-protestanţi?

Conform datelor finale ale recensământului din 2011, prezentate de Institutul Naţional de Statistică relevă discrepanţe foarte mari de populaţie în mediul rural din judeţul Cluj. Singurul oraş din judeţ, Huedinul, este depăşit, din punct de vedere al populaţiei, de trei comune, iar Floreştiul este mai mare şi decât municipiile Gherla ori Câmpia Turzii.

De departe cea mai populată comună a Clujului este Floreştiul, cu o populaţie stabilă de 22.813 locuitori, mai mare decât municipiile Câmpia Turzii (22.223 locuitori), Gherla (20.982 locuitori) şi decât oraşul Huedin (9.346 locuitori). De altfel, cele mai mari comune - din punct de vedere al populaţie - sunt cele din apropierea municpiului Cluj-Napoca: Apahida (10.685 locuitori), Baciu (10.317 locuitori) ori Gilău (8.300 locuitori). La polul opus se află comunele Ploscoş (702 locuitori) şi Valea Ierii (888 locuitori), dealtfel singurele unităţi administrativ teritoriale cu sub 1.000 de locuitori.

Cea mai mare ponedere a etnicilor români din mediul rural o întâlnim în comunele Mărişel (98,2%), Jichişu de Jos (98,2%) şi Măguri Răcătău (97,7%). Ponderea este calculată, pe parcursul acestoi articol, la populaţia totală stabilă a fiecărei localităţi, aşa cum reiese din datele finale ale recensământului prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Invesr, cea mai mică pondere a populaţiei româneşti se află în comunele: Sic (3,6%), Izvoru Crişului (19,9%) şi Sâncraiu (20,3%). Aceste comune sunt, dealtfel, cele în care ponderea populaţiei maghiare este cea mai amplă: 93,8% în Sic, 79% în Izvorul Crişului şi 78,4% în Sâncraiu.

Comunităţile de romi cele mai mari sunt în comunele Cămăraşu (21,6%), Cojocna (20,4%) şi Bonţida (19.8%). Puţini germani se mai află în Floreşti (0,1%) şi Mihai Viteazu (0,06%).

În ceea ce priveşte religiile şi confesiunile din mediul rural, situaţia se prezintă astfel: cele mai puternice comunităţi ortodoxe se află la Săcuieu (94,9%), Mărişel (92,9%) şi Băişoara (92,7%). Cei mai puţini ortodocşi sunt în Sic (3,6%), Sâncraiu (18,7%) şi Izvoru Crişului (19,2%).

Reformaţii sunt cei mai numeroşi în Izvoru Crişului (77,6%), Sâncraiu (74,5%) şi Sic (73,3%). În judeţ, în mediul rural, cele mai importante comunităţi greco-catolice sunt în Aiton (23,7%), Borşa (11%), Suatu (10,2%) şi Frata (9,5%). Romano-catolicii sunt cei mai numeroşi (faţă de totalul populaţiei din respectivele comune) în Cojocna (15%), Aghireşu (9,4%), Cătina (8,2%) şi Baciu (7,6%). Unitarienii au comunităţile cele mai mari în Moldoveneşti (44,8%), Suatu (26,8%) şi Mihai Viteazu (12,4%).

Dintre cultele neo-protestante, penticostalii au, în judeţ, ponderea cea mai însemnată. În mediul rural, cele mai importante comunităţi de penticostali sunt în Ciurila (12,6%), Vad (11,9%) şi Panticeu (10,1%). Adventiştii de Ziua a 7-a sunt cei mai numeroşi în Căianu (15,5%) Sic (9,9%) şi Unguraş (9,1%). Comunităţile de martori ai lui Iehova cele mai numeroase sunt în Tureni (5,6%), Iara (4,9%) şi Frata (3,9%).

Populaţia oraşelor

Cluj-Napoca 324.576
Turda 47.744
Dej 33.497
Cîmpia Turzii 22.223
Gherla 20.982
Huedin 9.346

Cele mai populate comune

Floreşti 22.813
Apahida 10.685
Baciu 10.317
Gilău 8.300
Aghireşu 7.116

Cele mai puţin populate comune

Ploscoş 702
Valea Ierii 888
Aiton 1.085
Jichişu de Jos 1.152
Beliş 1.211

Populaţia în comunele Clujului

AGHIREŞU 7116
AITON 1085
ALUNIŞ 1223
APAHIDA 10685
AŞCHILEU 1601
BACIU 10317
BĂIŞOARA 1940
BELIŞ 1211
BOBÂLNA 1572
BONŢIDA 4856
BORŞA 1600
BUZA 1264
CAIANU 2355
CĂLĂRAŞI 2021
CĂLĂŢELE 2243
CĂMĂRAŞU 2655
CĂPUŞU MARE 3295
CĂŞEIU 4437
CÂŢCĂU 2100
CĂTINA 1993
CEANU MARE 3531
CHINTENI 3065
CHIUIEŞTI 2332
CIUCEA 1547
CIURILA 1594
COJOCNA 4194
CORNEŞTI 1493
CUZDRIOARA 2733
DĂBÂCA 1543
FELEACU 3923
FIZEŞU GHERLII 2564
FLOREŞTI 22813
FRATA 4242
GÂRBĂU 2440
GEACA 1626
GILĂU 8300
IARA 3889
ICLOD 4263
IZV. CRIŞULUI 1632
JICHIŞU DE JOS 1152
JUCU 4270
LUNA 4268
M.-RĂCĂTĂU 2242
MĂNĂSTIRENI 1481
MĂRGĂU 1484
MĂRIŞEL 1488
MICA 3566
MIHAI VITEAZU 5423
MINTIU GHERLII 3746
MOCIU 3313
MOLDOVENEŞTI 3317
NEGRENI 2321
PALATCA 1218
PANTICEU 1844
PETREŞTII (J) 1512
PLOSCOS 702
POIENI 4842
RECEA-CRISTUR 1412
RÎŞCA 1446
SĂCUIEU 1466
SÂNCRAIU 1633
SĂNDULEŞTI 1798
SÂNMARTIN 1384
SÂNPAUL 2382
SĂVĂDISLA 4392
SIC 2459
SUATU 1737
ŢAGA 1947
TRITENII DE JOS 4240
TURENI 2278
UNGURAŞ 2777
VAD 2008
VALEA IERII 888
VIIŞOARA 5493
VULTURENI 1516

Sursa: INS