Tradiții de Sâmedru: Cum se pregăteau localnicii de venirea iernii în satele clujene

Tradiții de Sâmedru: Cum se pregăteau localnicii de venirea iernii în satele clujene
| Foto: Icoană pe sticlă - Sfântul Mucenic Dumitru, autor călugărul iconar Ilarion Mureșan de la Mănăstirea clujeană Nicula/Facebook - Tradiții clujene

Pe 26 octombrie, sărbătoarea de Sâmedru marca sfârșitul anului pastoral și începutul „iernatului”, când localnicii își pregăteau gospodăriile pentru sezonul rece.

Sâmedrul, marcat pe 26 octombrie în calendarul popular, este considerat patronul ciobanilor și reprezintă începutul sărbătorilor „sfinților bătrâni”, ai sezonului rece: Sâmedrul, Sântandrei, Sânicoară și Crăciunul. 

Anul pastoral era deschis la Sângiorz, sărbătorit pe 23 aprilie, și se încheia pe 26 octombrie, de Sâmedru. În această perioadă, oile erau duse la pășunat în munți și erau preparate produsele lactate. Apoi, de la Sâmedru și până la Sângeorzul următor, era perioada „iernatului” în cadrul gospodăriilor din vatra satului, scrie pagina de Facebook Tradiții clujene. 

"Acum erau 'sloboziți' ciobanii și li se plătea osteneala din timpul verii, în produse (haine, cereale și brânză) și, uneori, în bani. Tot acum, potrivit etnologului Maria Bocșe, erau angajați ciobanii și bacii pentru păstorirea turmelor de anul viitor.

Acum se putea cunoaște și cum va fi iarna. Bătrânii satului credeau că iarna va fi blândă, dacă în această zi de sărbătoare este senin, sau grea, dacă e înnorat și plouă. 

În satele din Transilvania, în această zi, se făceau târguri, care erau cele mai mari evenimente ale toamnei. Aici veneau ceterași din mai multe sate și se întreceau în măiestrie, pentru a fi prețuiți și arvuniți la nunțile care urmau, aflăm din volumul 'Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – Sărbători, credințe, rituri, mituri', autor etnolog Maria Bocșe, (apărut în anul 2007, cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj)", scrie sursa citată. 

Comenteaza