Ţigănaş, despre betonarea Someşului: "Lucrurile nu s-au terminat nici pe departe"

Emil Boc şi societatea civilă au ajuns joi la un compromis legat de betonarea Someşului, mult mai aproape de proiectul primăriei decât de solicitările ecologiştilor. Arhitectul Şerban Ţigănaş crede însă că situaţia nu este definitiv tranşată.

Primarul Clujului, Emil Boc, a acceptat joi să modifice planul de realizare a unei benzi de circulație rutieră pe malul Someșului. În locul acestei benzi va exista o pistă de biciclete.

"Vă promit că atunci când dau drumul la trafic, când voi tăia panglica, va fi pistă de biciclete", a spus Emil Boc, într-un moment în care discuția devenise tensionată.

La finalul întâlnirii la care au participat arhitecți, reprezentanți ai societății civile și ai primăriei, s-a agreat o soluție în trei puncte:

• Continuarea proiectului de lărgire a tramei stradale;
• În loc de o bandă suplimentară pentru mașini private, bandă pentru pistă de bicicliști și pietonală.
• Doar dacă studiul ulterior de mobilitate (aflat în lucru) va decide că sunt absolut necesare două benzi pe un sens se va mai schimba destinația acesteia;

Concluzia este că proiectul merge înainte exact aşa cum era, doar că banda suplimentară va fi rebotezată, din bandă de circulaţie pentru automobile în pistă de biciclete. 

Soluţia a fost primită cu scepticism de arhitectul Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, un opozant al proiectului betonării Someşului. Ţigănaş crede că primăria are motive politice şi de competenţă să nu schimbe proiectul iniţial.

"Primăria este consecventă faţă de proiectul iniţial din cel puţin trei motive. Una e că pleacă de la ideea că proiectele ei nu se pun în discuţie şi sunt juste. Că trebuie să fii consecvent cu propriile păreri până la capăt. Asta este până la urmă probabil o atitudine politică. Al doilea motiv este că nu au capacitatea să schimbe proiectele. Nu este absolut nimeni în primărie capabil să proiecteze, nu sunt organizaţi ca atare şi atunci pentru a schimba proiectul intervine o complicaţie foarte mare. Trebuie să găsească resurse, trebuie să găsească autori pentru proiecte, să facă o procedură de achiziţii şi totul se prelungeşte. Nu au această capacitate să se adapteze. Al treilea motiv poate fi legat de argumente pe care ei înşişi le-au exprimat, de ordin financiar, al termenelor, al datelor de inaugurare, al impactului asupra comunităţii a promisiunilor făcute şi a rezultatelor livrate. Toate una peste alta mi se par normale din punct de vedere al felului în care organizează primăria lucrurile. Problema cea mai mare este că nimeni nu se preocupă de malurile Someşului în acest proiect. Acesta se termina la limita carosabilului extins şi nu îşi punea nicio problemă asupra felului în care va fi folosită fâşia respectivă de mal de Someş, cea care a generat protestul societăţii civile", a spus Ţigănaş vineri, în emisiunea "1 la 1", de la Realitatea FM Cluj.

Arhitectul crede că lucrurile nu s-au tranşat şi a lansat propuneri şi recomandări pentru rezolvarea problemelor de trafic din zona respectivă. 

"Am discutat cu mulţi oameni care au fost la întâlnire, iar lucrurile nu s-au terminat nici pe departe. A fost doar o înţelegere, o promisiune, lucrurile nu s-a terminat. Îmi permit să le recomand celor care sunt interesaţi a doua scrisoare deschisă a Ordinului Arhitecţilor din România (AICI), în care sunt două variante de continuare, care implică atât studiul macro la nivelul tramei stradale a Clujului şi a schemei de organizare a transportului în comun, care este o parte foarte importantă a acestui proiect. Ea trebuie revăzută, cu alternative refăcute şi reactualizate, să se observe consecinţele realizării sau nerealizării extinderii carosabilului acolo. A doua este o chestiune de nivel micro şi de design, cum spuneam trebuie neapărat un proiect care să acopere acea zonă şi să permită să se ia cele mai bune decizii pentru a o face prietenoasă pentru oameni", a afirmat Şerban Ţigănaş, la radio. OAR trimisese primăriei o primă scrisoare deschisă imediat ce debutaseră lucrările în zona Splaiului Independenţei (AICI), iar atunci a obţinut oprirea săpăturilor.

În momentul când a decis realizarea benzii suplimentare, municipalitatea se baza pe un studiu de trafic din anii 2005-2007. În acest moment există în faza de redactare un studiu nou-nouţ de mobilitate, pentru care datele au fost culese în primăvară; abia după ce vor apărea concluziile acestui trafic, probabil anul viitor, se va putea vedea exact care sunt căile juste de urmat în zona respectivă.