Mama lor de coincidenţe! Cum şi cât au câştigat firmele unui penal la Cluj

Descoperire surprinzătoare: încă un contract al primăriei clujene trimite bani în contul unui om de afaceri judecat într-un dosar de corupţie. În total, de pe urma contractelor de la Cluj, firmele familiei Bâgiu au încasat circa 11,6 milioane de euro.

O familie din Braşov a câştigat o întreagă avere din contracte obţinute la Cluj. Câte şase zerouri s-au rostogolit ordonate, după fiecare atribuire, în conturile lui Gabriel Bâgiu şi ale fiului său, Răzvan. Cei doi filo-PDL-işti, veniţi la Cluj ascunşi în spatele mai multor firme, au experienţă în afacerile cu statul. Tatăl este judecat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu (AICI).

"Nu am habar cine sunt firmele astea, dar din portofoliul de proiecte realizate pare că sunt serioşi", declara primarul Emil Boc, la anunţarea câştigătorului uneia dintre licitaţii. ZIUA de CLUJ vă va arăta ce înseamnă "seriozitate": pentru una dintre licitaţii, firma şi-a modificat obiectul de activitate chiar înaintea depunerii ofertei.

Noi am găsit patru contracte câştigate de firmele familiei Bâgiu la Cluj: trei cu primăria şi unul cu Compania de Transport Public (CTP). Două dintre acestea implică şi bani europeni, iar o atribuire este cercetată de DNA şi DLAF încă de anul trecut. Simple coincidenţe, mama lor de coincidenţe! Asta te duce cu gândul la faptul că anul viitor sunt alegeri şi că sacul partidelor politice trebuie umplut de undeva.

Licitaţia pentru sistemul de ticketing

21 de milioane de lei a fost oferta cu care asocierea dintre CS Vision şi Ramb Infrastructură SRL, ambele conduse de beizadeaua Răzvan Bâgiu, a câştigat, în 28 iunie 2013, licitaţia pentru sistemul de ticketing de la Cluj. CS Vision s-a ocupat de soft şi de validatoare duale pentru mijloacele de transport în comun, 327 la număr, iar Ramb SRL, de construirea staţiilor. Proiectul trebuia finalizat în iulie 2014, dar acum este abia în faza de testare. În legătură cu licitaţia există o anchetă DNA şi DLAF (departamentul de luptă anti-fraudă pe fonduri europene) în desfăşurare, deoarece - aşa cum ZIUA de CLUJ a anunţat în exclusivitate - CS Vision a prezentat un document în legătură cu care există suspiciunea că ar fi fals.

Sistemul de ticketing a fost recepţionat în urmă cu două săptămâni, fără niciun anunţ public.

CTP a dat o mână de ajutor suplimentară înfloririi CS Vision. Nu ştim din a cui lipsă de viziune s-au prevăzut în contractul pe fonduri europene numai 327 de validatoare, câte unul de autobuz, troleibuz sau tramvai. Dar în mijloacele de transport e nevoie de mai multe validatoare, aşa că CTP a mai achiziţionat 541, în valoare de circa 750.000 de euro, cu TVA inclus (1.457 de euro bucata, cu TVA inclus).

De pe urma primăriei şi a CTP, CS Vision a mai făcut o grămăjoară de bani pe piaţa privată: toate firmele care au livrat autobuze Clujului a trebuit să cumpere validatoare duale de bilete compatibile cu sistemul celor de la CS Vision. Adică, altfel spus, să cumpere tot de la ei. 50 de autobuze au sosit la Cluj din decembrie încoace. Cei de la Solaris au fost obligaţi să cumpere şase validatoare pentru fiecare dintre cele 40 de autobuze, în total 240, iar cei de la Briari's (care au adus cele zece autobuze Iveco), câte patru, în total 40. Deci 280 de validatoare a 1.800 de euro bucata egal 504.000 de euro, fără TVA (624.960 de euro cu TVA inclus).

1.148

de validatoare a vândut la Cluj firma familiei Bâgiu. CTP le-a cumpărat cu 1.457 de euro, TVA inclus, privaţii cu 1.800 de euro fără TVA

6 

milioane de euro au intrat în contul asocierii CS Vision - Ramb SRL numai de pe urma implementării sistemului de ticketing de la Cluj

Licitaţia pentru bike-sharing

Proiectul "Reţea de staţii self-service de închiriere de biciclete", realizat cu bani europeni şi atribuit pe vremea lui Sorin Apostu asocierii Viacor Engineering Bucureşti - Rico SRL, prevede amenajarea unor trasee ce însumează 59 kilometri de piste pentru biciclete. Reţeaua are în total un număr de 50 de staţii, dintre care 43 în Cluj-Napoca, majoritatea deja în teste, şi 7 în Apahida şi Floreşti, deocamdată inexistente. Un număr de 540 de biciclete au fost deja achiziţionate în program, care are un buget total de 17,6 milioane de lei. Din această sumă, 13,4 milioane de lei sunt asigurate de Uniunea Europeană. Proiectul trebuia să fie funcţional în vara anului 2013, dar abia acum se află în teste.

Aşa cum ZIUA de CLUJ a mai scris, Viacor Engineering îi aparţine lui Răzvan Bâgiu, asociat cu mama sa, Maria. Juniorul a rămas în fruntea companiei după ce Corvin Nedelcu, partenerul său, s-a retas. În 2009, Nedelcu a intrat în subordinea premierului de la acea vreme, Emil Boc. Mai întâi, trei persoane influente au pus o vorbă bună la Vasile Blaga pentru a fi angajat în Ministerul Dezvoltării. Florin Popescu, fostul preşedinte PDL al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Mircea Andrei, şi şeful SPP, generalul Lucian Pahonţu, l-au sprijinit pentru a ajunge consilier la cabinetul lui Blaga. După câteva luni, a ajuns consilier clasa I la ANOFM, iar pe 16 decembrie 2009 a preluat, temporar, funcţia de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, funcţie deţinută până în ianuarie 2010. În 9 februarie 2011, într-un document semnat de Emil Boc, se preciza: „domnului Corvin Nedelcu i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret în funcţia publică de secretar general al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului".

Despre Nedelcu se ştie că a fost cadru militar şi a lucrat în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, fiind persoana însărcinată să îl protejeze pe Theodor Stolojan. Din această poziţie, el a devenit chiar cavaler de onoare la nunta lui Vlad Stolojan, fiul parlamentarului european.

Aşadar, încă 17,6 milioane pentru familia Bâgiu. În plus, Primăria Cluj-Napoca a suplimentat contractul iniţial cu 200.000 de lei pentru lucrări care nu au fost cuprinse în contractul iniţial de executie. Contractul a fost încredinţat direct, prin negociere, fără anunţ de participare, firmei constructoare, Viacor Engineering SRL. Am ajuns la 17,8, adică circa patru milioane de euro.

Iată şi ultima descoperire

În spatele firmei care administrează sistemul de bike-sharing se află tot familia Bâgiu. Licitaţia a fost câştigată de Wind Technologies, care primeşte 1,6 milioane de euro pe doi ani (7.205.647 lei fără TVA). Iniţial, în cursa pentru administrarea efectivă a reţelei de bike-sharing s-au înscris trei firme: RADP, Sport Arena SRL şi Wind Technologies SRL. Oferta celor de la Sport Arena a fost respinsă, fiind catalogată ca inacceptabilă şi neconformă, deoarece nu a dat curs solicitării de clasificare şi nu a depus toate documentele necesare conform HG 925/2006. Iniţial, la sfârşitul lunii iulie 2014, contractul a fost atribuit Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca. A urmat un joc al contestaţiilor şi un proces, iar în decembrie 2014 Wind Technologies a semnat contractul cu Primăria.

Conform Monitorului Oficial, Wind Technologies este fosta companie Romsana Internaţional SRL, înfiinţată de Gabriel Bâgiu. Asociatul lui Bâgiu a fost iniţial Carmen Maria Pozna, care avea apoi să devină asociat unic. Firma, redenumită Wind Technologies, a ajuns apoi la o altă doamnă, Camelia Borda, care i-a „pasat-o" înapoi lui Carmen Maria Pozna.

În aprilie 2014, adică pe vremea când firma ridica de la Cluj caietul de sarcini pentru licitaţia de administrate a sistemului de bike sharing, în Monitorul Oficial apăreau următoarele informaţii.

„Subsemnata, POZNA CARMEN-MARIA, cetățean român, născută la data de 13.01.1962 în mun. Brașov, jud. Brașov, domiciliată în mun. Brașov, str. XXXX, CNP XXXX, posesoare a CI seria BV nr. XXXX, în calitate de asociat unic al S.C. WIND TECHNOLOGIES - S.R.L., cu sediul în mun. Brașov, str. Iuliu Maniu nr. 43, județul Brașov, număr de înregistrare la Registrul Comerțului J8/847/2001, CUI 14114110 , am hotărât următoarele:
Art. 1. Se extinde obiectul de activitate al societății cu următoarele activități:
3092 - Fabricarea de biciclete și de vehicule pentru invalizi;
7219 - Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie;
8220 - Activități ale centrelor de intermediere telefonică (call center);
8532 - Învățământ secundar, tehnic sau profesional;
8559 - Alte forme de învățământ n.c.a.;
9529 - Repararea articolelor de uz personal și gospodăresc n.c.a.
Actul s-a redactat sub semnătură privată, la sediul firmei, cu nr. 1, azi, 23.04.2014".

Societatea se ocupă de supravegherea softului, întreţinerea acestuia, distribuirea bicicletelor la standuri şi este răspunzătoare de gestionarea, repararea şi întreţinerea parcurilor de vehicule. De precizat că administrarea sistemului de bike-sharing include şi un call center, la care bicicliştii pot semnala diverse probleme întâmpinate. Aţi înţeles ce era cu extinderea obiectului de activitate, da?

Din nou matematică: 4 milioane de euro plus 1,6 milioane egal 5,6 milioane de euro, pe care familia Bâgiu i-a obţinut de pe urma contractelor privind sistemul de bike-sharing.

11,6

milioane de euro este suma totală, ticketing plus bike-sharing, intrată în conturile familiei Bâgiu de pe urma contractelor încheiate la Cluj. Asta dacă nu cumva are şi alte contracte, despre care noi încă nu am aflat.

Singuri la licitaţii. La Braşov, numai Viacor ştie să facă asfaltări

Firmele familiei Bâgiu se pricep cam la orice, iar la unele activităţi par să fie singurii specialişti de pe piaţă. În 2009, SC Viacor Engineering SRL București, obținea contractul de reabilitare a DJ 112D Tărlungeni - Carpiniș - Prejmer - Lunca Câlnicului km. 0+000 - 7+218. Inițial, valoarea contractului a fost estimată la 7.325.640 de lei, însă contractul fost semnat pentru 7.518.771 de lei. „Valoarea finală a contractului este mai mare decât valoarea estimată inițial întrucât oferta conține activități absolut necesare, dar neprevăzute inițial", se arată în anunțul de atribuire. Viacor Engineering a obținut contractul prin negociere fără anunț de participare, justificarea CJ fiind că „lucrările / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice".

Care au fost, mai exact, lucrările ce nu pot fi oferite decât de un ofertant? Pentru reabilitarea drumului DJ 112D Tărlungeni - Cărpiniş - Prejmer - Lunca Câlnicului, Consiliul Judeţean a apelat la o procedură inedită de asfaltare, bazată pe o enzimă organică ce stabilizează compoziţia asfaltului. La momentul respectiv, procedura numită Perma-Zyme era unică în România, Viacor Engineering în calitate de partener oficial al companiei austriece Swietelski având exclusivitate pentru folosirea ei. Reprezentanţii CJ au spus atunci că procedeul este mai economic şi mai ecologic. Şi anunţau că vor face şi alte drumuri folosind această tehnică. Doar că acesta a rămas, în final, unicul. Şi nimeni nu a explicat de ce era nevoie de ,,ranformarea, unei porţiuni de 2 kilometri din DJ112D Tărlungeni - Prejmer, cu enzime organice". Curtea de Conturi avea să observe ulterior că atribuirea către Viacor s-a făcut nelegal.

Aceeaşi Viacor Engineering a câştigat în urmă cu trei ani alte lucrări de asfaltări, în valoare de peste două milioane de lei, printr-o negociere directă, din poziţia de unic ofertant. Alegerea acestui tip de procedură a fost din nou justificată de CJ prin faptul că „Lucrările / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice".