Motivarea deciziei care îl obligă pe primar să instaleze plăcuţe bilingve + Ce cere Minority Rights - Musai-Muszáj
- Scris de Mircea Tatar
- 23 Mar 2017, 19:51
- Administraţie
- Ascultă știrea
Tribunalul Cluj a publicat motivarea sentinţei care îl obligă pe Emil Boc să pună inscripţii şi în limba maghiară la intrările în oraş (AICI).
Instanţa s-a bazează pe faptul că în momentul în care a apărut Legea administraţiei publice locale, nr. 215, în 2001, erau în vigoare datele recensământului din anul 1992. Acea lege stabilea că în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Ori, conform recensământului din 1992, valabil la acea dată, maghiarii din Cluj-Napoca erau în procent de peste 22 %. Următorul recensământ al populaţiei a avut loc în 2002.
Chiar dacă acum populaţia maghiară de abia depăşeşte 15 % în Cluj-Napoca, instanţa a considerat că trebuie luate în calcul datele recensământului din 1992, valabile în anul 2001, când a fost adoptată Legea 215, care se referă şi la aceste plăcute indicatoare.
Primăria ia în considerare posibilitatea depunerii unui recurs la sentinţă. Asociaţia Minority Rights - Musai-Muszáj a trimis presei un punct de vedere:
"În ceea ce privește posibilul recurs
Primarul a folosit argumente false deja și în 2014, afirmând că legea l-ar obliga să înainteze recurs, din cauza daunelor materiale cauzate orașului prin pierderea procesului. În fapt,
- legile în vigoare nu prevăd nicio obligație de a face recurs.
-subliniem și pasajul aflat pe pagina 11 a documentului "instanţa reţine faptul că aspectele litigioase nu sunt cele vizând cheltuielile materiale pe care le implică inscripționarea plăcuţelor".
Astfel, decizia primarului de a înainta sau nu recurs va dovedi angajamentul instituției pentru respectarea drepturilor cetățenilor, dar și față de valorile europene", se arată în comunicatul asociaţiei Minority Rights - Musai-Muszáj.
Totodată, mişcarea Musai-Muszáj face un apel către primarul Clujului "să-și îndeplinească promisiunea exprimată în scris în 15 martie 2017 față de mișcarea Musai-Musai de a avea o întrevedere cu reprezentanții acesteia".
