Ne permitem doar corn şi lapte

Înainte să se ia o decizie în privinţa înlocuirii programului „Laptele şi cornul", se impune realizarea unui studiu, care să releve ce costuri ar fi implicate în cazul în care s-ar opta pentru o masă caldă. Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj (IŞJ), Valentin Cuibus, a explicat că în Polonia, asutorităţile asigură toturor elevilor din ciclul primar şi gimnazial o masă caldă, plus un program after school, pe care le subvenţionează în proporţie de 90%. Părinţii acoperă un procent de 10%. Programul funcţionează extraordinar în Polonia, a apreciat Cuibus, însă costurile sunt impresionante. Varianta propusă, ca numai copiii din familii sărace să beneficieze de acest program, nu e agreată de Cuibus.

În judeţul Cluj, peste 32.000 de copii beneficiază de programul „laptele şi cornul" (la care, pe parcurs, s-a adăugat şi mărul). În urma campaniilor mediatice din care reieşea că aproape toţi copiii vin de acasă cu pacheţel şi că aceştia n-ar mai consuma cornul şi laptele primit la şcoală, premierul Victor Ponta a anunţat că are în vedere înlocuirea acestui program. „Decât să consumăm bani pentru a achiziţiona lapte şi corn pe care copiii nu-l consumă, mai bine oferim o masă caldă pentru cei care chiar au nevoie de ea. Sunt foarte mulţi copii care provin din familii cu venituri scăzute, cărora le-ar prinde bine o masă caldă la şcoală", relata premierul Victor Ponta în urmă cu câteva zile.

Şeful IŞJ Cluj, Valentin Cuibus, este de acord în mare măsură cu premierul, însă apreciază că programul cornul şi laptele nu ar trebui scos până în momentul în care Guvernul nu are certitudinea că-şi poate permite să acopere cheltuielile cu masa caldă. Cu atât mai mult cu cât, în mod normal, statul nu ar trebui să facă diferenţieri între copii.

„Nu poţi oferi masă caldă doar unora dintre copii, pe criteriul că ei sunt mai săraci. Copiii sunt copii, mai ales la şcoală, ei au aceleaşi nevoi, prin urmare, mi se pare nepotrivit să fie separaţi atunci când s-ar pune problema să ia masa. Prin urmare, sunt de părere că dacă se înlocuieşte cornul şi laptele cu o masă caldă, toţi copiii ar trebui să beneficize de ele", a spus Cuibus.

Să asiguri, însă, o masă caldă pentru toţii preşcolarii şi şcolarii ar fi extrem de costisitor. „Eu am fost în Polonia şi am văzut cât de bine e pus la punct acolo sistemul. După programul de ora 12:00 sau 14:00, toţi copiii beneficiază de o masă caldă, apoi intră într-un program „after school", unde îşi pot face lecţiile şi pot alege să participe la tot soiul de activităţi extraşcolare, muzică, teatru, dans, limbi străine, tot ce se poate face. Şi atenţie, toate aceste activităţi sunt ţinute de profesori u experienţă, pe care îi plăteşte statul. În felul acesta, părinţii au certitudinea că au copiii în siguranţă, că ei nu-şi irosesc timpul cu activităţi nepotivite. Spre aşa ceva ar trebui să tindem şi noi. Însă costurile sunt imense", a explicat Cuibus.

În Polonia, statul subvenţionează tot acest program în proporţie de 90%, iar părinţii mai contribuie cu 10%. „În România, cel mai probabil părinţii n-ar avea cum să suporte astfel de costuri. Poate că unii dintre ei da, însă cei mai mulţi nu. Şi atunci se impune ca statul să realizeze un studiu, pentru a vedea exact ce costuri ar fi implicate pentru asigurarea unei mese calde pe zi. Nici cu infrastructura nu stăm bine. Să admitem că s-ar putea încheia nişte contracte cu firme de catering, dar tot ar trebui să îndeplinim nişte condiţii igienico-sanitare, ar trebui amenjate nişte săli speciale, pentru luat masa, nu e chiar foarte uşor să implementezi un astfel de program", a apreciat Cuibus. El arată că deocamdată programul „cornul şi laptele" trebuie păstrat: „Sunt foarte mulţi copii care, poate, într-o zi nici nu mănâncă mai mult decât acel corn şi laptele pe care îl primesc la şcoală".