Foto Ovidiu Cîmpean, deputat de Cluj, avertizează asupra investițiilor publice: "Poți să zidești o infrastructură mare, scumpă, dar care să nu aducă accesibilitate”

Investițiile importante în infrastructură nu garantează automat și accesibilitatea pentru toți cetățenii. Deputatul clujean Ovidiu Cîmpean atrage atenția că proiectele publice pot ajunge să creeze noi bariere dacă nu sunt gândite pornind de la nevoile reale ale comunităților.

Declarațiile au fost făcute joi, 5 noiembrie, la Cluj-Napoca, în cadrul dezbaterii IN.ACCESIBIL, organizată de Scena Urbană la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. Discuția a vizat accesibilitatea spațiului public, soluțiile de mobilitate și modul în care investițiile în infrastructură ar trebui să răspundă nevoilor tuturor categoriilor de cetățeni.

Ovidiu Cîmpean, deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, a atras atenția că România dispune de resurse importante pentru investiții, inclusiv fonduri europene, însă problemele apar atunci când proiectele nu sunt suficient de bine gândite.

„Proiectele publice au ieșit mai bine tocmai pentru că s-au implicat și alții, nu doar politicienii. În România avem deja de mulți ani bani europeni, dar și alte investiții — anul acesta sunt peste 100 de miliarde de euro în investiții —, însă, din păcate, de multe ori proiectele nu sunt bine gândite”, a declarat deputatul.

Acesta a avertizat că realizarea unor lucrări ample și costisitoare nu înseamnă neapărat că oamenii vor avea un acces mai bun la spațiile și serviciile publice.

„Poți să zidești o infrastructură mare, scumpă, dar care să nu aducă accesibilitate, poate, din contră, să creeze bariere și să nu aducă acel câștig pentru calitatea vieții pe care îl urmărim în proiectele publice”, a mai spus Ovidiu Cîmpean.

Deputatul a vorbit și despre dificultatea de a găsi specialiști care să contribuie la proiectele de dezvoltare urbană, în special în comunitățile mici. Potrivit acestuia, expertiza necesară este concentrată în mare parte în centrele universitare, ceea ce face cu atât mai importantă colaborarea dintre administrații și mediul academic.

Problema accesibilității nu se rezumă însă doar la infrastructura destinată persoanelor cu dizabilități. În cadrul dezbaterii a fost discutată și nevoia de a deschide accesul la natură pentru cât mai mulți cetățeni, prin soluții de mobilitate și amenajări adaptate unor nevoi diverse.

Un exemplu prezentat în cadrul întâlnirii a fost proiectul Asociației Caiac SMile privind dezvoltarea unei remorci de urgență, echipată cu elevatoare, rampe mobile și dispozitive speciale, care ar putea ajuta persoanele cu dizabilități să depășească obstacolele întâlnite în spațiile construite.

De asemenea, participanții au menționat și importanța colaborării dintre autorități, specialiști și organizațiile societății civile, mai ales în cazul intervențiilor asupra clădirilor de patrimoniu, unde găsirea unor soluții permanente de accesibilizare poate fi dificilă.