Primăria Cluj vrea să cumpere locuințe sociale, "vocea" persoanelor marginalizate răspunde: "E nevoie de strategie pe 10 ani"

O asociație care se ocupă de problema locuirii persoanelor marginalizate din Cluj-Napoca salută inițiativa municipalității de a cumpăra locuințe sociale, însă arată că este nevoie de elaborarea unei strategii pe 10 ani, precum și de planuri anuale și alocări bugetare adecvate.

"Recunoașterea de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca a nevoii de creștere a fondului de locuințe sociale este absolut binevenită, atât din punctul de vedere al persoanelor marginalizate, cât și al celor mulți afectați de criza locuirii (discrepanța mare între venituri și costurile locuirii în acest oraș). Estimarea nevoii de locuințe sociale publice trebuie să se facă printr-o metodologie complexă, nu doar pe baza cererilor de locuințe sociale din ultimii ani. Creșterea fondului de locuințe sociale ar trebui abordată în cadrul unei Strategii locale pe locuire. Aceasta va trebui să răspundă la multiplele manifestări ale crizei locuirii (dezvoltare spațială inegală, lipsa de locuințe publice, dezvoltare imobiliară pentru profit, evacuări forțate, persoane fără adăpost, zone urbane marginale, chirii mari, etc). Și ar trebui să devină parte dintr-o dezvoltare urbană de care beneficiază toți locuitorii orașului, nu doar cei înstăriți, și nici un caz doar cei care fac profit de pe urma ei.

Atât timp cât contribuie la creșterea fondului de locuințe sociale publice, considerăm că achiziția de pe piață a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale este o modalitate contextual acceptabilă. Însă nu aceasta ar trebuie să fie singurul și nici măcar cel mai important instrument al creșterii fondului de locuințe sociale; este nevoie de multe alte proceduri mai puțin costisitoare, și care nu intră în logica tranzacțiilor imobiliare, dintre care primăria a utilizat deja câteva în ultimul deceniu.

Locuințele sociale din clădiri colective de locuințe publice nu sunt cauză de stigmatizare dacă respectă standarde de calitate, sunt conectate la oraș, nu sunt în zone subdezvoltate din punct de vedere infrastructural, sunt construite în varii tipologii arhitecturale, și dacă sunt accesibile unor categorii sociale diverse îndreptățite pe baza venitului lor la locuință socială și/sau dacă persoanele cu venituri mici care le locuiesc beneficiază de protecție socială adecvată. Invocarea scopului de a evita segregarea socială și stigmatizarea nu poate fi argument împotriva construirii de clădiri colective de locuințe sociale. Ele pot fi spații ale colectivelor de chiriași care pot deveni buni administratori ai imobilelor și colaborează cu primăria în administrarea lor, fiind totodată unități de auto-organizare ce apără drepturile chiriașilor. 

Creșterea numărului de locuințe sociale trebuie să meargă mână în mână cu modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale în municipiu. Din felul în care se pune problema locuințelor sociale în acest Referat, reiese că se caută soluții pentru creșterea numărului de locuințe sociale având în vedere situația categoriilor cele mai dezavantajate sau marginalizate social. Dacă într-adevăr se urmărește acest scop, atunci nu se poate ca această abordare să nu se continue și în stabilirea criteriilor de atribuire de locuințe sociale, ceea ce impune modificarea sistemului local de criterii actual. De asemenea, în completarea acestei măsuri, este nevoie urgentă și de măsuri de prevenire a evacuărilor de pe urma cărora nu li se oferă locuințe alternative adecvate celor evacuați", arată Enikő Vincze și George Zamfir, reprezentanții asociației "Căși sociale acum!". 

Propunerile asociației "Căși sociale acum!" cu privire la creșterea fondului de locuințe sociale:

1. Lansarea acestei inițiative este un moment bun pentru ca Primăria Municipiului Cluj-Napoca să elaboreze o Strategie pe locuire, cu un capitol privind locuințele sociale și publice. Aceasta ar putea să fie o strategie pe 10 ani, dar cu măsuri pe termen scurt, mediu și lung, precum și cu planuri anuale și alocări bugetare adecvate.

2. Fundamentarea deciziei de a crește fondul de locuințe sociale ar trebui să se facă nu doar prin apelul la legea locuinței și legislația socială (chiar dacă este de apreciat că argumentarea se face la intersecția celor două). Ci ar trebui să facă apel și la Constituția României care prevede printre obligațiile statului asigurarea pentru toți a unui trai decent ce include la rândul său și o locuință decentă. Precum și la Carta Socială Europeană, în special la articolele sale privind dreptul la locuință ca drept social-economic. Utilizând și aceste argumente - pe lângă faptul că se recunoaște că locuința socială publică este un mijloc al incluziunii sociale și reducerii sărăciei  și că statul, respectiv Consiliile Locale au obligația să asigure o locuință persoanelor marginalizate social, precum și să îi susțină în plata costurilor de utilități -, se va putea evita reducerea locuinței sociale publice la asocierea sa cu sărăcia. 

3. În vederea estimării nevoii de locuințe sociale publice nu este suficient dacă se face referire doar la numărul de cereri de locuințe sociale, pentru că de câțiva ani încoace, multe persoane nu și-au mai depus cereri, fiind descurajate atât de numărul redus de locuințe sociale care se atribuie anual, cât și de criteriile ce făceau cele mai nevoiașe persoane drept neeligibile. Pentru asta este nevoie de o metodologie mai complexă, care să se refere printre altele și la următoarele: numărul de persoane aflate sub risc de evacuare; numărul persoanelor care locuiesc în locuințe informale; numărul de persoane marginalizate social; numărul persoanelor fără adăpost; numărul gospodăriilor din Cluj-Napoca care locuiesc în locuințe supraaglomerate; numărul gospodăriilor unde venitul pe persoană este sub venitul mediu, al celor unde venitul pe persoană este între venitul minim și cel mediu, și al celor unde venitul pe persoană este sub venitul minim.

4. Cu siguranță nu achiziția de pe piață a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale trebuie să fie instrumentul cel mai important pentru creșterea fondului de locuințe sociale. Strategia de locuințe publice și sociale a municipiului va trebui să identifice multe alte proceduri, mai puțin costisitoare, și care nu intră în logica tranzacțiilor imobiliare, printre ele:

• Construire/renovare locuințe sociale din buget local
• Solicitare de sprijin din partea statului în vederea construirii de locuințe sociale (conform Legii Locuinței și normelor sale de aplicare)
• Accesare fonduri europene cu scopul construirii/ renovării de locuințe care să intre în fondul de locuințe sociale publice
• Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
• Preluarea unor imobile nefolosite din proprietatea ministerelor
• Introducerea în intravilan a unor terenuri susceptibile, urbanizarea și conectarea lor prin transport public la restul orașului
• Asocierea cu investitori imobiliari privați pentru cedarea unor apartamente nou construite în fondul de locuințe sociale publice inalienabile.

5. Creșterea numărului de locuințe sociale trebuie să meargă mână în mână cu modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale în municipiu. 

6. În stabilirea criteriilor de atribuire de locuințe sociale ar trebui utilizate repere și din legea privind prevenirea și combaterea discriminării. În cazul orașului Cluj, o astfel de categorie ce are nevoie de astfel de măsuri specifice sunt persoanele cu domiciliul în zona Pata Rât, dar și în alte zone marginale și dezavantajate ale orașului.

7. Recunoașterea nevoii de locuințe sociale, precum și recunoașterea locuirii ca o condiție la îmbunătățirea tuturor celorlalte aspecte ale vieții oamenilor, impune și măsuri de prevenire a evacuărilor forțate în oraș, adică a evacuărilor care lasă persoanele evacuate fără adăpost ori chiar în sensul strict al cuvântului, deci fără acoperiș deasupra capului, ori fără alternativă locativă adecvată. 

În cel mai scump oraș imobiliar din România, primăria cumpără locuințe sociale

Lipsa locuințelor sociale este o problemă majoră în Cluj-Napoca, acolo unde prețul mediu de vânzare al unui apartament a ajuns la peste 1.500 euro/mp, cea mai ridicată valoare din România. De peste 10 ani în Cluj-Napoca nu s-au mai construit locuințe ANL. Deși primăria oferă subvenții la plata chiriei pentru persoanele/ familiile aflate în risc de marginalizare, acestea reclamă faptul că proprietarii de apartamente nu doresc să închirieze persoanelor de etnie romă. Nu în ultimul rând, construirea de locuințe sociale este anevoioasă.

În consecință, municipalitatea clujeană dorește să achiziționeze de pe piața liberă imobile cu destinația de locuințe sociale. În proiectul de buget pentru 2019, pe lista obiectivelor de investiții, la capitolul autorități publice și activități generale este prevăzută suma de 28,2 milioane de lei pentru "achiziții de imobile (clădiri, locuințe sociale terenuri, exproprieri, expertize). 

VEZI ȘI Boc cere guvernului PSD locuințe ANL pentru Cluj

Clujul imobiliar, după primul trimestru din 2019

Cluj-Napoca se situează pe a doua poziție în topul scumpirilor (atât în cel trimestrial, cât și în cel anual, după Brașov), prețul mediu solicitat pentru un apartament majorându-se cu 1,7% în primele trei luni din 2019 și, respectiv, cu 6,4% în ultimul an (până la 1.560 de euro pe metru pătrat util).