Primăria vrea să le impună ORAR gunoierilor

Primăria clujeană a anunţat că poartă discuţii cu firmele de salubritate care acţionează în oraş. Intenţia municipalităţii este să nu le mai dea voie acestora să mai ridice gunoaiele între anumite ore. La Cluj acţionează două societăţi de salubritate, Rosal şi Brantner Veres; Rosal are arondată toată partea de vest a oraşului, până la Teatrul Naţional, Brantner Veres se ocupă de sectorul de est.

„Discutăm în privinţa intervalului de ridicare a deşeurilor, în sensul instituirii unui orar. Vrem să evităm aglomerarea suplimentară a traficului în orele de vârf. Suntem în analiză cu cei de la Rosal şi Brantner Veres. Propunerea noastră este ca ei să nu ridice gunoiul dimineaţa, când pleacă oamenii la serviciu, şi după-amiaza, când se întorc. Orele ar fi cam 7-9, respectiv 16-18:30. Evident că gunoiul nu se poate ridica noaptea, dar încercăm să ne pliem în aşa fel încât să nu fie afectat traficul", a spus city-managerul Gheorghe Şurubaru.

Tot în ceea ce priveşte deşeurile, Primăria se pregăteşte să demareze licitaţia pentru realizarea punctelor gospodăreşti îngropate. De acest aspect se ocupă tot city-managerul Şurubaru. „Primul pas este să solicităm Consiliului Local să aprobe modificarea strategiei şi studiul de oportunitate privind această procedură de îngropare a punctelor gospodăreşti. În paralel, noi am pregătit documentaţia şi proiectul de execuţie pentru aceste containere subterane. Am depus dosarul la SEAP, pentru licitaţie, apoi l-am completat şi l-am redepus. Vrem să facem un acord-cadru şi, în faza I, să realizăm între 1 şi 100 de puncte gospodăreşti îngropate. Cifra finală va fi dată de numărul de locuri unde platformele au situaţia proprietăţii clarificată", a explicat Gheorghe Şurubaru.

Acordul-cadru pentru despre care vorbea city-managerul ar urma să se întindă pe durata a 18 luni. Estimarea municipalităţii este că îngroparea unui punct gospodăresc va costa între 8 şi 10.000 de euro.

Problema punctelor îngropate de colectare a deşeurilor apare şi în strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2014-2020. Autorii studiului recomandă „îmbunătățirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platforme supraterane cu platforme subterane (îngropate)".

Aceştia descriu pe larg dezavantajele actualului sistem de colectare: recipienții și deșeurile poluează vizual, zonele rezidențiale în care se găsesc; platformele pe care sunt amplasați recipienții ocupă un spațiu relativ mare, îngreunând accesul în zonele în care se află; în perioada călduroasă, deșeurile poluează prin mirosul emanat; recipienții pentru colectarea deșeurilor sunt expuși vandalizării și furtului; deșeurile sunt scoase din recipienți de către oameni și/sau animale, poluând mediul înconjurător și constituind o sursă de infecție și de proliferare a rozătoarelor, fapt ce conduce, pe lângă pericolul de îmbolnăvire pentru populație și la cheltuieli suplimentare pentru eliminarea lor; deșeurile din actualele locații constituie o sursă de hrană pentru câinii fără stăpân, participând în acest mod la proliferarea acestora.

Potrivit datelor oficiale, în Cluj-Napoca există în acest moment 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se află în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190.