Proiectele vizionare Someş navigabil şi monorail, UTOPII: "Ce se întâmplă cu construcţiile din jur? Rămân în aer?"

Ideile Someş navigabil şi monorail circulă de mai mulţi ani printre clujeni, însă, chiar dacă nu sunt imposibil de realizat, costurile, dificultatea şi riscurile care ar veni odată cu ele le transformă în proiecte utopice.

 

Cu amenajarea Someşului Mic aflată la 63%, clujenii aşteaptă să audă planuri ceva mai măreţe, iar proiectele Someşului navigabil şi al monorailului de deasupra râului sunt vehiculate de mulţi ani. Aceste idei nu sunt însă tocmai fezabile şi nici nu sunt neapărat prioritare, dificultatea realizării lor fiind ridicată de o sumedenie de factori, după cum a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, chiar directorul Administraţiei Bazinale a Apelor Someş Tisa (ABAST), Dan Canta.

Proiecte utopice

„Din denumirea râului ne dăm seama că Someşul Mic este mic", a glumit Canta, care a mai spus că „trebuie să ţinem cont de faptul că este nevoie de o comunicare între ABAST şi autoritatea locală, dacă doreşte să facă Someşul navigabil, pentru că nu poţi să te aventurezi să faci studii pe ceva ce nu îţi aparţine. Noi suntem deschişi cu administraţia locală - dacă vor să dezvolte anumite proiecte pe cursurile de apă din administraţia noastră.

Adevărul este că sunt idei extrem de costisitoare şi nu se pot face atât de uşor. La o primă evaluare, pentru a face Someşul navigabil trebuie coborât fundul râului cu 20 m deoarece nivelul apei este prea mic acum. Dacă s-ar face acest lucru, întrebarea este ce se întâmplă cu construcţiile din jur, cu Opera Maghiară. Rămân în aer? Plus că este nevoie de investiţii de miliarde. Iniţiativa este lăudabilă, dar trebuie să existe o comunicare cât mai bună şi trebuie să vedem că sunt alte priorităţi".

Prioritatea principală este ca oamenii să aibă apă potabilă în casele lor, iar efectuarea unor studii sau chiar navigarea pe Someş ar putea încurca acest lucru. Cât despre un eventual monorail la Cluj, pe lângă costurile uriaşe, proiectul nu mai reprezintă o prioritate pentru clujeni, cum era în perioada când s-a venit iniţial cu această idee.

Ideea monorailului, existentă din perioada comunistă

„Acest proiect exista dinainte de '89 şi era de mare importanţă pentru că ar fi putut transporta foarte mulţi locuitori din cartierele mari, Mănăştur şi Grigorescu, spre platformele industriale, spre fabricile în care lucrau. În ziua de azi nu mai există mulţi muncitori acolo, iar cablurile care ar trebui suspendate pentru un monorail se ridică la nişte costuri foarte mari. După părerea mea, este mai important să se lucreze acum la decongestionarea traficului", a spus Canta.

La începutul anului, cu ocazia primului atelier de planificare urbană privind amenajarea malurilor Someșului, edilul Emil Boc a adus în discuţie proiecte îndrăzneţe pentru zona Someşului, printre care şi celebrul monorail deasupra râului.

"Voi susţine acest proiect în măsura în care specialiştii spun că este viabil şi în cazul în care se vor rezolva problemele şi anume dacă liftul care ar urma să coboare pasagerii este fezabil, cablurile ar fi mutate, iar finanţarea să fie făcută pe fonduri europene", spunea Boc.

Iniţiativa Someşului navigabil, criticată de repetate ori

Someşul navigabil este o idee mai veche a primarului, care în 2013 anunţa că va organiza o licitaţie pentru proiectul menit să facă din râul care traversează oraşul un canal pe care să se poată circula. Urbaniştii clujeni au criticat atunci iniţiativa şi faptul că administraţia se încăpăţânează să cheltuiască resurse publice pentru un proiect neviabil.

Boc a mai declarat în 2013 că instituţia intenţionează să liciteze proiectul tehnic, pe baza caietului de sarcini creionat în urma colaborării cu olandezii de la Dutch Initiative for Sustainable Cities (DISC), care au oferit consultanţă. El a mai precizat la momentul respectiv că primăria vrea să acceseze fonduri europene pentru a pune în practică proiectul Someşului navigabil, după ce edilul de Cluj fusese în vizită în 2012 în Olanda pentru a se documenta pe tema navigaţiei şi a importării sistemului pe Someş, alături de specialişti din primăriei, la invitaţia DISC.

Urbaniştii clujeni au semnalat încă din 2012 că proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul. Parteneriatul cu olandezii care s-au angajat să dea sfaturi primăriei clujene pentru transformarea râului Someş în canal navigabil este de prisos, arăta arhitectul Vasile Mitrea. În loc să fie consumaţi bani pe proiecte care nu vor putea fi puse niciodată în aplicare, administraţia locală ar trebui să îşi concentreze resursele pe proiecte fezabile, care să aducă un real beneficiu oraşului, pe termen lung.

Mitrea a explicat că malurile şi debitul Someşului, ecluzele care ar trebui realizate, lipsa de oportunitate sunt elementele generale care au îngrădit întotdeauna ideea de transformare a râului Someş în canal navigabil. De altfel, olandezii au indicat câteva chestiuni contradictorii în cazul unui astfel de proiect, pe care primăria le-a omis: investiţie foarte mare care poate fi realizată cu parteneri privaţi cărora, însă, nu le pot fi puse la dispoziţie malurile râului pentru a-şi recupera banii, având în vedere configuraţia acestora şi faptul că vorbim de o zonă protejată.

Ceea ce e fezabil pentru Cluj este transformarea Someşului într-un curs pentru ambarcaţiuni de agrement. Arhitectul a mai semnalat că în cazul celorlalte oraşe unde DISC a oferit consultanţă, Timişoara şi Bucureştiul au şanse la proiecte de râuri navigabile, în timp ce în Cluj sau Craiova ideile nu au o bază solidă şi nu vor putea fi puse niciodată în practică.