Stâna din centrul Clujului VIDEO

Suprafeţele de păşune sunt insuficiente, având în vedere că în ultimii ani, numărul crescătorilor de ovine s-a înmulţit în judeţul Cluj. Pe de-o parte, primăriile şi chiar şi unii proprietari reclamă faptul că oile sunt lăsate pe terenuri private, pentru că mulţi crescători vânează doar subvenţia, fără a avea disponibilitate să-şi cumpere păşuni. De cealaltă parte, fermierii acuză primăriile.

Pentru că se dau subvenţii şi pe terenuri, ei spun că primăriile au format asociaţii pentru a pune mâna pe bani şi că nu vor sub nici o formă să concesioneze păşunile crescătorilor de ovine. Aşa se face că mulţi fermieri au rămas fără păşuni şi ameninţă că îşi vor lăsa oile pe străzi, în oraş. Cu această situaţie se confruntă foarte mulţi crescători de ovine, nu doar în Cluj, ci peste tot în ţară. Dacă s-ar reglementa regimul acordării subvenţiilor, cel puţin o problemă s-ar rezolva, explică şeful Asociaţiei Comunelor din Cluj.

În 2013, în judeţul Cluj, numărul cererilor privind acordarea de subvenţii pentru crescătorii de ovine a crescut cu circa 13%, arată şeful sectorului zootehnie din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Valer Marica. De altfel, în ultimii ani crescătorii de ovine s-au tot înmulţit, iar asta şi pentru că subvenţia pe care o acordă statul prin intermediul APIA nu-i condiţionează prea tare pe aceştia. Mai concret, oricine are minim 50 de oi devine eligibil pentru a obţine subvenţia în valoare de 40,8 lei/cap ovină. Crescătorii nu trebuie să dovedească în nici un fel dacă au unde şi cum să-şi hrănească animalele. „Plăţile pentru ovine nu sunt dependente de suprafeţele de păşune. Până acum, la noi în ţară aşa a fost regulamentul. De abia cu noul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, 2014-2020, ne aşteptăm la noi reglementări", a explicat Valer Marica. Iar dacă legea nu spune că trebuie să faci dovada că ai şi păşune, se înţelege oarecum fenomenul înmulţirii numărului de „fermieri".

În mai multe rânduri, mai mulţi proprietari de terenuri şi chiar primari din judeţul Cluj au reclamat că le sunt încălcate proprietăţile. „Sunt foarte mulţi crescători care se pare că nu dispun de păşuni şi sunt nevoiţi să-şi lase animalele pe terenuri private. În sensul acesta, am avut o întâlnire la Prefectura Cluj pentru a vedea ce soluţii se pot găsi. Propunerea vizează modificarea legislaţiei, astfel încât crescătorii de ovine să beneficieze de subvenţii doar dacă pot face dovada că au păşune. Fie că o concesionează, fie că o cumpără, trebuie să poată să folosi de păşune, de vreme ce s-au băgat într-o astfel de afacere. Nu poţi ţine oile în aer şi este evident că nici nu le poţi baga pe terenuri care nu îşi aparţin", a explicat liderul Asociaţiei Comunelor din România, filiala Cluj, Ovidiu Colceriu.

De cealaltă parte, liderul Asociaţiei Fermierilor Crescători de Ovine Cluj, Traian Fărcaş, spune că de fapt primăriile fac tot felul de şmecherii, scoţându-i pe crescătorii de ovine de pe păşuni. „Este o problemă cu care se confruntă crescătorii de ovine din toată ţara. Nici nu înţeleg noi de ce nu am fost convocaţi la întâlnirea cu prefectul. Poate că nu se doreşte să fim ascultaţi. Este anormală această situaţie. Crescătorii de oi sunt scoşi de pe terenuri, pentru că primăriile au tot interesul să obţină ele subvenţiile pe păşuni", a spus Fărcaş. Într-adevăr, APIA acordă subvenţii semnificative şi pentru proprietarii de păşuni. Pentru a obţine banii, ei trebuie să facă dovada în privinţa încărcăturii animale de pe o anumită suprafaţă de teren. Cum procedează? „Primăriile înfiinţează propriile asociaţii iar pentru a fi eligibile cumpără câteva zeci sau sute de oi şi ţin terenurile strict pentru a încasa subvenţiile", explică Traian Fărcaş. Este o metodă nedreaptă, pentru că foarte mulţi fermieri şi-au început activitatea mizând pe aceste terenuri. Mai mult, a arătat Fărcaş, sunt foarte multe comune unde terenurile sunt utilizate în regim de composesorat şi, deşi nu sunt mulţi crescători de ovine printre localnici, primăriile refuză să dea terenul unor fermieri din afară. Când totuşi se concesionează terenul, sau se arendează, la mijloc trebuie să fie tot felul de interese, a spus fermierul, dezamăgit: „Unde să mergem cu oile? Ar trebui să venim cu ele pe străzile din oraş, poate aşa ne înţelege cineva".

Reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Oi din Jucu, Vasile Bodrea, admite şi el că se fac şmecherii pentru obţinerea subvenţiilor şi a finanţărilor europene. „Ştiu cazuri concrete. Cineva are 85 de oi şi 50 de capre, pe Jucu, şi a primit 50 de hectare de păşune. Şi e ciudat că am înţeles că o parte din oi şi le-a mutat pe comuna Dăbâca, pentru că e considerată zonă defavorizată şi din acest motiv poate aplica pentru finanţare europenă. În schimb eu am 950 de capete şi pentru a-mi asigura necesarul de păşune am fost nevoit să mai şi cumpăr teren. Am şi concesionat dar am şi cumpărat", a spus Bodrea. El apreciază, însă, cât se poate de normal ca toţi crescătorii să facă dovada că au unde să-şi ţină animalele şi că o reglemntare în sensul acesta n-ar strica. „Pot să vă spun că undeva prin zona Dej am auzit chiar că au fost descoperite persoane care au încasat subvenţii fără să aibă oi. Asta este deja grav şi ar trebui puse lucrurile la punct", a spus Bodrea. 

UPDATE Fiul fermierului Vasile Bodrea a intervenit telefonic după publicarea acestui articol susţinând că primăria Jucu nu poate fi acuzată sub nicio formă că ar face discriminare între crescătorii de ovine. "Eu mă ocup să conduc asociaţia crescătorilor de ovine din Jucu şi vă pot spune că Primăria şi Consiliul Local ne-au ajutat întotdeauna pe toţi. Nu ştiu despre care crescători care ar fi făcut şmecherii vorbeşte tatăl meu, eu vă spun sigur că la Jucu legea se respectă. Toţi cei care creştem oi avem aceleaşi condiţii, am primit cu toţii păşuni şi nu avem absolut nicio problemă cu autotităţile locale, dimpotrivă ne bazăm pe ei", a spus Vasile Bodrea junior.