UEFA: “Cluj Arena va fi un stadion de Champions League, păcat că e cu pistă”

Thierry Favre, reprezentantul comisiei de licenţiere a UEFA, prezent ieri la Cluj, crede că noua arenă va fi omologată la categoria “Elite”, dar a deplâns includerea în proiect a pistei de atletism.

 Şantierul viitorului stadion “Cluj Arena” a fost vizitat ieri de reprezentantul comisiei de licenţiere a UEFA, Thierry Favre, precum şi de şeful comisiei de licenţiere din cadrul Federaţiei Române de Fotbal (FRF), Viorel Duru.

Oficialii au apreciat că, în cea mai mare parte, proiectul respectă condiţiile UEFA, astfel încât să fie încadrat la “Elite”, cea mai înaltă categorie europeană. Totuşi, Favre a explicat că ar fi fost indicat ca stadionul să fie construit fără pista de atletism. Dorin Aşchilean, directorul ACI, societate care conduce consorţiul ce construieşte arena, a anunţat că stadionul va fi finalizat cel târziu în iulie 2011.

 

Meciurile de Champions League vor putea fi găzuite de noul stadion al municipiului Cluj-Napoca, a apreciat Favre. Acesta a vizitat şantierul Cluj Arena, însoţit şi de reprezentantul FRF, Viorel Duru, pentru o serie de consultări cu reprezentanţii administraţiei judeţene, precum şi cu proiectanţii şi constructorii stadionului. “In principiu, lucrările au fost abordate corect şi cred că arena va putea fi încadrată la categoria «Elite». Acum mă voi uita încă o dată peste planuri, urmând să discutăm o serie de detalii”, a declarat Favre.

 

Chiar dacă nu este împotriva stadioanelor multisport, oficialul UEFA a fost de părere că pista de atletism nu ar fi trebuit să-şi găsească locul în incinta stadionului. “Inţeleg iniţiativa conducerii judeţene şi locale de a avea un stadion pentru publicul larg, multisport, dar eu lucrez în fotbal şi trebuie să vă spun că pista de atletism, la fel cum se întâmpla la Bayern München (pe Olympia Stadion din München) sau Juventus (Stadio delle Alpi din Torino), nu ajută nici spectatorii, dar nici jucătorii”, a spus Favre.

 

De cealaltă parte, Duru a precizat că un astfel de argument nu va împiedica omologarea stadionului, conform condiţiilor impuse de UEFA. “Intr-adevăr, pentru fotbal pista reprezintă o oarecare insatisfacţie, în primul rând pentru că spectatorii sunt la o distanţă mult mai mare de terenul de joc, dar asta nu va împiedica omologarea arenei. Noi înţelegem că se cer şi alte categorii de sport”, a spus Duru.

 

Acesta a mai precizat că s-a ţinut în permanenţă legătura cu reprezentanţii administraţiei judeţene (care sunt beneficiarii proiectului), cât şi cu proiectanţii şi constructorii. “Toate consultările pe care le-am avut au vizat chestiuni punctuale legate de noile prevederi ale regulamentului UEFA”, a spus Duru. El a precizat că, potrivit normelor de licenţiere din 2010, instalaţia de încălzire subterană a gazonului a devenit o obligativitate. Până în prezent, aceasta reprezenta doar o recomandare a forului european.

 

Unul dintre reprezentanţii societăţilor de proiectare, arhitectul Şerban Ţigănaş, a declarat că a păstrat tot timpul legătura cu reprezentantul UEFA. “Noi am colaborat cu domnul Favre încă de pe vremea când am lucrat pentru stadionul CFR. Şi pentru proiectul stadionului municipal am ţinut legătura cu el. încercăm în permanenţă să ţinem pasul şi se actualizăm proiectul cu toate datele care se impun. Vom lucra chiar până în momentul în care se va finaliza lucrarea”, a spus Ţigănaş.

Chiar dacă pista de atletism nu reprezintă un avantaj pentru fotbal, Ţigănaş a spus că mai sunt stadioane multisport în Europa. “Acum, şi dacă am mai vrea să schimbăm ceva, nu s-ar mai putea. Ar trebui să distrugem tot ce s-a făcut până acum. Mergem înainte cu acest stadion multisport, aşa cum a fost conceput”, a spus Ţigănaş.

 

Arhitectul a explicat că prima variantă de proiect viza un stadion fără pistă de atletism. Pista era prevăzută la o capacitate mai mică, undeva în afara stadionului, pe spaţiul în care administraţia locală intenţionează să realizeze acum o sală polivalentă. “Dar ni s-a cerut să schimbăm tema iniţială. Cred că a fost destul de mare şi presiunea Federaţiei Române de Atletism, dat fiind faptul că pe vechiul stadion Ion Moina exista această pistă. Şi a mai apărut şi planul municipalităţii de a construi o sală de sport”, a spus Ţigănaş. Acesta a fost, însă, de părere că pista nu va influenţa negativ decizia privind omologarea stadionului.

 

Directorul societăţii de construcţii ACI, Dorin Aşchilean, l-a informat pe Favre că până în toamnă structura arenei va fi finalizată, urmând să se lucreze apoi la partea de arhitectură şi la interior. “Cel târziu până în iulie 2011 stadionul va fi finalizat”, a promis Aşchilean. Acesta a explicat că arena va beneficia de toate funcţiunile şi dotările necesare, conform normativelor FIFA şi UEFA. “Nu ştim dacă sunt sau nu şanse să se realizeze turnul de lângă stadion. Noi i-am explicat oficialului UEFA că planul este ca această clădire să devină o anexă a stadionului, însă pe criza aceasta nu ştiu dacă se vor găsi investitorii potriviţi pentru un astfel de obiectiv”, a spus Aşchilean.

 

Toate spaţiile care erau prevăzute în turn cu scopul de a susţine activitatea stadionului vor fi mutate în incinta stadionului. “Din acest punct de vedere nu va fi o problemă, stadionul va beneficia de absolut toate funcţiunile necesare unui astfel de obiectiv, spaţii pentru VIP, săli de recuperare, vestiare”, a spus Aşchilean. El a mai precizat că se lucrează la o serie de modificări tehnice, urmând ca eventualele costuri suplimentare să fie prezentate Consiliului Judeţean Cluj în cel mai scurt timp posibil.

 

Vicepreşedintele administraţiei judeţene, Radu Bica, a declarat că eventualele modificări ale proiectului vor conţine numai elementele de obligativitate în vederea omologării stadionului. “In principiu, oficialul UEFA pare mulţumit de modul în care evoluează proiectul. In ceea ce ne priveşte, avem de actualizat o serie de chestiuni tehnice, iar aici mă refer în primul rând la capacitatea instalaţiei de nocturnă a arenei”, a spus Bica.

 

 El a explicat că suplimentarea capacităţii de iluminare (până la 2.000 lucşi/mp) conduce şi la modificarea structurii stadionului. “Se cere o cu totul altă dimensiune pentru grinzile de rezistenţă care vor susţine nocturna, iar acest lucru cu siguranţă va fi şi mai costisitor din punct de vedere financiar”, a spus Bica. In privinţa încălzirii gazonului, vicepreşedintele a precizat că acest aspect a fost prevăzut în proiect încă de la început. “Alte recomandări pe care le-am primit de la oficialul UEFA vizează sistemul de circuit pentru spectatori, ziarişti şi VIP. De asemenea, stadionul trebuie dotat cu un sistem de informatizare wireless, de o capacitate foarte mare şi sonorizare foarte bună”, a spus Bica.

 

Recomandările UEFA pentru Cluj Arena

 

- Creşterea capacităţii instalaţiei de nocturnă a arenei până la 2.000 lucşi/mp

- Modificarea structurii stadionului - dimensiunea grinzilor de rezistenţă care vor susţine nocturna

- Incălzirea gazonului

- Sistem de circuit pentru spectatori, ziarişti şi VIP

- Dotarea arenei cu un sistem de informatizare – reţea wireless de mare capacitate

- Instalarea unui sistem performant de sonorizare

 

Două stadioane cu pistă şi la Euro 2008

 

Intre cele opt stadioane care au găzduit meciuri la Euro 2008, competiţie organizată de UEFA în Austria şi Elveţia, s-au regăsit două arene care aveau şi pistă de atletism: Ernst Happel din Viena şi Letzigrund din Zürich.

 

 Spre deosebire de celelalte şase arene, stadioanele din capitala Austriei şi Zürich au fost doar renovate în vederea turneului final de acum doi ani. Pe arena elveţiană se desfăşoară în fiecare an una dintre cele 14 etape din circuitul Golden League al IAAF (Federaţia Internaţională de Atletism), cea mai importantă întrecere anuală de atletism.