Un an de administraţie Uioreanu. Fără investiţii noi şi cu împrumut pentru drumuri

Administraţia judeţeană nu a venit cu prea multe invenţii în ultimul an, iar asta tocmai pentru că - după cum sublinia şi preşedintele Horea Uioreanu - au fost preluate din mandatul trecut foarte multe sarcini. Acestea vizează în principal trei proiecte majore: depozitul de deşeuri, noua pistă a aeroportului şi reabilitarea drumurilor judeţene.

Toate acestea se aflau în anumite stadii, motiv pentru care, s-a justificat Uioreanu, era dificil să mai fie gândite noi obiective. În schimb, el şi-a tot făcut vreme să călătorească, prin Polonia, China, Italia, Franţa şi foarte mult la Bucureşti. „În interes de serviciu", aşa şi-a motivat Uioreanu deplasările, fără, însă ca acestea să se finalizeze cu rezultate concrete, cel puţin nu până în prezent. Uioreanu se poate lăuda cu noile reguli privind alocarea finanţărilor în judeţ şi tot el a venit cu ideea accesării unui împrumut pentru reabilitarea drumurilor.

Promisiunile privind atragerea unor noi investitori în parcurile industriale ale Clujului nu s-au concretizat în niciun fel. Uioreanu se poate lăuda cu performanţa de a fi anunţat cu mare fast o investiţie care a picat după nici o lună. Italienii de la Battistero au venit în vara anului trecut la Cluj au ieşit cu Uioreanu în conferinţă de presă, lăudându-se că vor investi într-o fabrică de cozonaci în parcul Tetarom III din Jucu. „Afacerea e ca şi încheiată, în maxim o lună semnăm contractul pentru intrarea în parcul din Jucu" - anunţa Uioreanu la momentul respectiv. Mai mult, italienii au venit cu un plan de business, erau pregătiţi ca pe lângă fabrică să mai deschidă şi o societate de distribuţie, anunţau că vor face angajări masive şi că vor începe producţia chiar de anul acesta. Toată presa a mediatizat investiţia anunţată, ca, după nici două săptămâni, ZIUA de CLUJ să descopere că italienii "s-au dat la fund".

Parcela disponibilă în parcul din Jucu nu ar fi corespuns pretenţiilor italienilor - aşa a motivat Uioreanu dispariţia Battistero. El a ţinut să spună că investitorii vor reveni, totuşi, la Cluj, în cazul în care Consiliul Judeţean va reuşi să extindă parcul din Jucu. Concret, planul administraţiei judeţene a fost acela de a prelua din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) o suprafaţă de 175 de metri pătraţi pentru a extinde parcul Tetarom III. Nici terenul nu s-a preluat şi nici de Battistero nu s-a mai auzit nimic în ultimul an. Luna trecută, Uioreanu a anunţat că USAMV ar avea disponibilitate să cedeze circa 24 de hectare, însă despre propunerea Battistero nu s-a mai aminitit nimic. În continuare, Uioreanu şi conducerea Tetarom anunţă că se poartă negocieri importante cu cel puţin două companii internaţionale, care ar avea interes să investească la Cluj. Dacă investitorii se lasă aşteptetaţi, în schimb, se fac paşi importanţi în privinţa extinderii infrastructurii de parcuri industriale. În acest ultim an s-a aprobat finanţarea pentru extinderea Tetarom I şi cea pentru înfiinţarea Tetarom IV. De altfel, pentru acesta din urmă (în comuna Feleacu) s-a obţinut inclusiv titlul de parc industrial.

Tot pentru atragerea de investitori s-a dus Uioreanu prin străinătate. Fie că a fost vorba despre Polonia, Franţa, Italia, China, fie despre Bulgaria, Uioreanu nu a avut nici o problemă ca în ultimul an să se deplaseze în toate aceste ţări, fără neapărat să justifice şi scopul vizitelor. „Pentru întâlniri cu mediul de afaceri şi cu liderii din administraţie" - aşa şi-a justificat Uioreanu, de pildă, vizita în China. În alte rânduri, precum atunci când s-a deplasat în Polonia, a preferat să meargă împreună cu reprezentanţii Asociaţiei Produs de Cluj. Uioreanu s-a deplasat foarte mult şi la Bucureşti, motivând că are nevoie de sprijin de la centru, pentru a putea derula marile proiecte de infratsructură ale judeţului. Sprijin masiv nu prea a primit, însă. Ministerul Apelor şi Pădurilor a acceptat să aloce o parte din finanţarea destinată pentru lucrările de deviere a Someşului, astfel încât noua pistă a aeroportului să poată deveni funcţională. În rest, fonduri pentru drumuri nu prea s-au direcţionat spre Cluj. Dimpotrivă, Ministerul Dezvoltării a aruncat sarcina reabilitării drumurilor locale tot în sarcina autorităţilor locale şi a Consiliului Judeţean. Toate acele drumuri pe care ministrul PDL Elena Udrea le-a preluat în custodie cu gândul, neterminat, de a le reabilita au fost trimise înapoi acasă. Uioreanu realizează acum că planul de a reabilita infrastructura rutieră a judeţului (demarat de predecesorul său, Alin Tişe), nu poate fi dus la îndeplinire atât de uşor precum promitea în campania electorală. Bugetul strâns pe care-l are la dispoziţie, care, de altfel, l-a şi împărţit pe alte obiective, nu-i permite în nici un fel să-şi facă planuri măreţe cu drumurile, chiar dacă are antamaţi în lucru peste 700 km. Ca atare, acesta s-a gândit că n-ar fi rău să facă un împrumut bancar. Vreo 35-50 de milioane de euro ar acoperi pentru o perioadă cheltuielile angajate cu aceste drumuri, numai că partenerii de coaliţie şi opoziţia nu arată prea multă deschidere la ideea îndatorării instituţiei. Uioreanu a anunţat că va veni cu o propunere concretă după ce va avea o fundamentare pe tema aceasta.

Noul preşedinte al Consiliului Judeţean nu se poate lăuda cu foarte multe iniţiative, în afara celei care vizează schimbarea politicii de împărţire a fondurilor din buget. Dacă până la Tişe s-a ţinut seama de un algoritm politic, atât în ce priveşte împărţirea banilor cât şi în ce priveşte împărţirea locurilor din Consiliile de Administraţie, în prezent s-a renunţat la această formulă. În ciuda contestaţiilor din partea opoziţiei, Uioreanu a rămas neclintit, apreciind că majoritatea trebuie să decidă. Oricum, el a ţinut să dea asigurări că această majoritate nu încalcă în nici un fel legea. Liderul judeţului a motivat că nu a avut vreme să gândească proiecte noi, pe motiv că ar fi mult prea ocupat cu cele vechi. El spune că a fost nevoie de intervenţii majore şi de timp foarte mult pentru deblocarea proiectului centrului de deşeuri sau pentru finalizarea pistei de la aeroport. Pe primul promite că-l inaugurează cel târziu în martie, anul viior, în timp ce pe al doilea se laudă că-l va pune în funcţiune din octombrie, anul acesta. Numai că în cazul lucrărilor la noua pistă a aeroportului, costurile au crescut vertiginos, în acest ultim an, iar îngrijorător este faptul că nici procedura de exproprieri nu s-a încheiat. Uioreanu este cel care, de asemenea, în campanie se lăuda că va pune pe roate proiectul Spitalului Regional de Urgenţă. Acum s-a trezit la realitate şi spune adevărul. Cum că nu sunt bani pentru acest obiectiv şi că iniţiativa privind demararea acestei construcţii trebuie să vină de la Ministerul Sănătăţii.