Un fost securist reprezintă interesele Statului la fabrica Clujana

Consiliul de Administraţie al Clujana a fost numit prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor din 20 decembrie anul trecut şi, între timp, a propus spre aprobareun plan de administrare al societăţii, pe care l-a înregistrat la sediul Consiliului Judeţean Cluj sub nr. 6.777/2013. Husar trebuie să primească acum mandat special din partea colegilor săi, în şedinţa de luni, în calitate de reprezentant al Judeţului Cluj în Adunarea Generală a Acţionarilor la Clujana, să propună şi să aprobe acest document.

Husar recunoaşte că a fost ofiţer de informaţii în timpul regimului comunist. "Nu-mi e ruşine", spune el. "Am fost ofiţer de informaţii, am lucrat trei ani înainte de Revoluţie la Securitate, la contrainformaţii economice - sabotaj sau subminarea economiei Statului. Şi acolo erau spioni şi trădători". El spune însă, referitor la acuzele că ar fi urmărit un cult religios scos în afara legii în timpul regimului comunist, este vorba de Martorii lui Iehova, că nu a avut nicio legătură cu acest cult. "E o confuzie. Nu neg că am fost ofiţer de informaţii, nu-mi e ruşine, dar nu am avut nicio legătură cu acel cult. Eu am răspuns de fabrica de ciment de la Turda", a spus el.

Deşi anexa la proiectul de Hotărâre a Consiliului Judeţean are caracter public, anexa a fost înlocuită, pe site-ul instituţiei, un document cu numele "Anexa" ce conţine un singur paragraf: "datele şi informaţiile cuprinse în anexa la prezentul proiect de hotărâre ( Planul de administrare) au caracter confidenţial şi se încadrează în prevederile art. 12 din Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 actualizată, privind liberul acces la informatiile de interes public, respectiv conţin informaţii privind activităţi comerciale sau financiare, iar publicitatea acestora ar aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii".

Preşedintele Consiliului de Administraţie, Daniel Mihiş (PNL), explică ce conţine planul şi de ce e secret: "e un plan care tratează situaţia care a existat până acum şi de ce s-a ajuns în patru ani de la o companie nu cu foarte mulţi bani în conturi la o datorie de peste un milion de euro", spune el. Majoritatea sumei respective se constituie ca datorie la bugetul de stat şi aproape jumătate sunt penalizări şi comisioane. "La terţi nu avem datorii", adaugă Mihiş.

Brandul Clujana se găseşte acum în doar două magazine - la fabrică şi în complexul comercial Polus Center. Alte două magazine deschise la aeroport şi în Iulius Mall au fost închise pe motiv de neprofitabilitate. După ce a câştigat alegerile la şefia Consiliului Judeţean, USL şi-a impus propriii oameni la conducerea fabricii. Preşedintele CA a fost numit Daniel Mihiş, directorul general Dorinel Şumlea a fost numit de PSD, iar director adjunct este Florin Drădiciu (PNL)

Cele mai recente date financiare disponibile arată că în 2011 Clujana avea venituri de 11,5 milioane de lei, cheltuieli de 15 milioane şi deci o pierdere de 3,47 milioane de lei. Numărul de angajaţi era de aproape 400. Citeşte aici un reportaj despre ce a însemnat pentru România cea mai mare fabrică de încălţăminte din ţară şi unde a ajuns aceasta acum

Amintim, audit al Curţii de Conturi încheiat în 20 august arată că societatea le-a acordat directorilor generali şi membrilor consiliului de administraţie salarii şi respectiv indemnizaţii, în cuantum mai mare decât cele prevăzut în lege. Raportul arată şi că fostul director, Radu Ţărmure, a ridicat din casieria unităţii, cât timp a fost director, o sumă de peste 111.000 de lei, sumă din care restituise doar 95.000 de lei. Citeşte aici detalii despre scandal

Consiliul Judeţean Cluj deţine 93% dintre acţiunile Clujana.