”Zone cu nivel scăzut de emisie'' sau taxe de acces pentru marile aglomerări urbane din țară, între care și Clujul. Doar că aici deja există

Guvernul pregătește cadrul în care va stabili în mari orașe "zone cu nivel scăzut de emisie", prin restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor, în baza unui proiect de lege adoptat în urmă cu un an.

In vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier şi a îmbunătăţirii calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei, în termen de cel mult 2 ani, Bucureștiul și alte 12 mari aglomerări urbane din țară, precum Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara, vor fi stabilite zone cu nivel scăzut de emisie, în cadrul căreia vor fi instituite restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor.

Zonele cu nivel scăzut de emisie (ZNSE) vor fi marcate cu indicatoare de către autorităţile administraţiei publice locale, care pot să stabilească regulile şi tarifele de acces ale vehiculelor în interiorul acestora. Zonele pot fi de 2 tipuri:

a) ZNSE pentru care se stabilesc tarife de acces, caz în care autoritatea adminstraţiei publice locale care instituie aceste ZNSE trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul ZNSE;

b) ZNSE pentru care nu se stabilesc tarife de acces, ci doar reguli de acces, caz în care autoritatea adminstraţiei publice locale care instituie aceste zone nu trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul acestor zone, de exemplu bariere de acces, dar trebuie să asigure controlul aleatoriu al accesului în aceste zone prin intermediul poliţiei locale”.

Potrivit textului de lege, ”în interiorul perimetrului ZNSE este permis accesul doar pentru autovehiculele care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) respectă standardele de emisii ale zonei; b) achită tariful aferent zonei, dacă este cazul; c) sunt exceptate sau beneficiază de reducere de până la 100% de la plata taxei. Restricțiile și tarifele nu se aplică vehiculelor aparţinând sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi vehiculelor aferente serviciilor publice de intervenţie, respectiv vehiculelor care asigură serviciu public de transport de persoane”.

Totodată, municipiile reședință de județ au obligația să instituie, până la data de 1 noiembrie 2026, benzi dedicate transportului în comun, în baza prevederilor planului de mobilitate urbană durabilă pentru liniile de transport public cu o viteză medie de deplasare mai mică de 15 km/h. Tot începând cu 1 noiembrie 2026, existența unui Plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) va obligatorie pentru toate municipiile, iar deținerea unui astfel de plan va fi condiție prealabilă pentru investițiile aferente mobilității urbane finanțate din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene. Acum, Guvernul pregătește cadrul în care va introduce aceste reguli.

Amintim că, orașul Cluj-Napoca a implementat benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun încă din 2017 și altele sunt gândite și în cadrul proiectelor de modernizare ce urmează să fie implementate în municipiu. De asemenea, în ultimii ani, mai multe străzi din centrul orașului au devenit pietonale, tocmai pentru a scoate traficul din orașul vechi și pentru a îmbunătății calitatea vieții cetățenilor.La un moment dat s-a propus chiar și o taxa de tranzitare a centrului orașului pentru mașinile poluante sau pentru nerezidenți, însă această măsură nu a mai fost pusă în practică.