Clujenii rămân printre românii cu cea mai mare putere de cumpărare din țară. Doar Bucureștiul stă mai bine

O nouă analiză arată că locuitorii din Cluj continuă să se numere printre românii cu cei mai mulți bani disponibili pentru consum și economii.

Bucureștiul își menține poziția de lider incontestabil în clasamentul puterii de cumpărare din România. Potrivit analiștilor NIQ, locuitorii Capitalei dispun de o putere de cumpărare de 22.676 de euro per capita, de peste două ori mai mare decât media națională. Prin comparație, în județul Vaslui, aflat pe ultimul loc în clasament, puterea de cumpărare este de doar 5.379 de euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că potențialul de consum din București este de aproximativ 4,2 ori mai ridicat, scrie Ziarul Financiar.

Deși diferențele dintre județele aflate în fruntea clasamentului și cele de la coadă rămân considerabile, analiștii observă că decalajele s-au redus ușor în 2025 față de anii anteriori.

Harta puterii de cumpărare reflectă, în mare măsură, harta dezvoltării economice și a investițiilor din România. Regiunile care au atras investiții importante, fie autohtone, fie străine, în industrie, cercetare-dezvoltare sau IT sunt și cele care înregistrează cele mai ridicate niveluri ale veniturilor disponibile pentru consum și economisire.

Zona București-Ilfov se evidențiază în continuare drept principalul pol economic al țării, beneficiind de concentrarea sediilor marilor companii și de o activitate economică intensă. Capitala este singura regiune din România care se menține peste pragul de 120% din media națională a puterii de cumpărare.

În schimb, județe considerate tradițional printre cele mai prospere, precum Brașov, Sibiu și Ilfov, au trecut printr-o ușoară recalibrare în 2025, coborând din categoria regiunilor cu peste 120% din media națională în intervalul 104%-112%. Clujul și Timișul rămân principalele județe care se apropie de nivelul Bucureștiului, situându-se în categoria celor cu o putere de cumpărare cuprinsă între 112% și 120% din media națională.

Conform metodologiei NIQ, județele sunt împărțite în șapte categorii, în funcție de nivelul puterii de cumpărare raportat la media națională: sub 80%, între 80% și 88%, între 88% și 96%, între 96% și 104%, între 104% și 112%, între 112% și 120% și peste 120%.

După București, cele mai ridicate niveluri ale puterii de cumpărare se regăsesc în centrul și vestul țării. Un rol important l-a avut apropierea de piețele occidentale, care a facilitat atragerea investițiilor și integrarea acestor regiuni în lanțurile europene de producție. Astfel, investitorii au putut beneficia atât de accesul rapid către piețele din Vest, cât și de costurile mai reduse ale forței de muncă din România, în special în urmă cu 10-15 ani.

În aceste zone s-au concentrat investiții importante în sectoare precum industria auto, producția de electrocasnice și tehnologia informației, domenii care oferă, în general, salarii peste media economiei și contribuie la creșterea nivelului de trai.

La polul opus se află o mare parte a Moldovei, regiune care a fost dezavantajată ani la rând de lipsa infrastructurii rutiere moderne și de conectivitatea redusă cu restul țării și cu piețele din Europa Occidentală. În unele județe, industria textilă continuă să fie unul dintre principalii angajatori, iar salariile din acest sector rămân apropiate de nivelul minim pe economie.

Totuși, dezvoltarea Autostrăzii A7 începe să schimbe perspectiva regiunii, creând premise pentru atragerea unor noi investiții. În general, dezvoltarea economică generează investiții suplimentare, locuri de muncă mai numeroase, reducerea șomajului și creșterea salariilor, toate acestea contribuind la consolidarea puterii de cumpărare a populației.