Franţa, între serbările galante şi... islamism
- Scris de Virgil Lazar
- 13 Aug 2010, 23:43
- Coltul zilei
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Revin azi asupra unui alt text din “Cartea neagră a Revoluţiei franceze”, tradusă şi publicată la editura “Grinta” din Cluj, graţie iniţiativei prof. Alexandra Medrea şi a prof. Ioan L. Danciu.
Este vorba despre articolul intitulat “Se va sărbători, oare, tricentenarul Revoluţiei?!”, semnat de Jean Sevilla, istoric şi ziarist.
Autorul trece în revistă, cu lux de amănunte, fastul cu care au fost sărbătorite cele două momente aniversare majore, centenarul de la 1889 şi bicentenarul de la 1989. În primul caz, aflăm că acest centenar a prilejuit inaugurarea la Paris, pe Champs de Mars, a Expoziţiei Universale la care au luat parte peste 25.000 de expozanţi din numeroase ţări ale lumii. Ea a cuprins noutăţi în premieră mondială, precum Galeria Maşinilor, o hală cu o boltă înaltă de 43 de metri, prioritate tehnică, aici fiind prezentat şi un imens vas din piatră şi fier, montate cu structură articulată, o altă invenţie. Apoi, apare, tot în premieră mondială, Turnul Eiffel al inginerului Gustav Eiffel, turn considerat atunci ca fiind cea mai înaltă construcţie din lume, având îmbinate, în ansamblul său, 12.000 de piese, întregul edificiu fiind iluminat electric.
El a fost vizitat de 1,9 milioane de curioşi din cei 25 de milioane de oameni care au vizitat expoziţia în toată perioada cât a fost deschisă. Şi tot cu acest prilej fastuos s-a lansat imnul închinat Republicii, “Odă triumfală”, interpretat atunci de 1.500 de cântăreţi, iar în Piaţa Naţiunii s-a dezvelit macheta sculpturii lui Jules Dalou, intitulată “Triumful Revoluţiei”, monumentul definitiv fiind inaugurat în1889. La centenar artistul a fost distins cu Marele Premiu al Expoziţiei Universale...
Apoi, autorul relevă şi fastul sărbătorilor dedicate bicentenarului de la 1989, la ele luând parte 34 de şefi de state şi de guverne şi peste un milion de “curioşi” veniţi pe Champs-Elysées. Spectacolul nocturn regizat de Jean-Paul Gonde a adus în faţa publicului 8.000 de figuranţi. Era la putere la a V-a Republică preşedintele François Mitterand. A V-a Republică însemna că în tot intervalul de la 1789 şi până atunci, la conducerea Franţei s-au succedat, alternativ, cu mari mişcări de mase şi sacrificii umane, monarhiştii şi republicanii. Cât despre deviza revoluţiei, “Libertate, egalitate, fraternitate”, istoricul Fr. Jean Michel Potin consideră că bilanţul ei peste ani îl determină să o caracterizeze astfel: un fals pentru libertate, catastrofal privind egalitatea şi mincinos pentru fraternitate.
Revenind însă la întrebarea pe care şi-a pus-o Jean Sevilla privind tricentenarul Revoluţiei din 2089, el ne comunică, mai întâi, un sondaj de opinie contemporan, potrivit căruia 61% din francezi consideră că Ludovic al XVI-lea nu trebuia executat; alţii aveau aceeaşi opţiune majoritară şi faţă de execuţia reginei Maria Antoaneta, dar 75% credeau că monarhia trebuia abolită. Dar în ceea ce priveşte tricentenarul din 2089, autorul ajunge la nişte concluzii sumbre pentru viitorul Franţei, întemeindu-şi opinia pe studiul fluxului migrator din Magreb, Africa Neagră şi Turcia, care ar fi în 2030 de circa 10 milioane de oameni, ei urmând să imprime o pondere a naşterilor de 30% din total. Astfel că numărul copiilor de origine străină cu reşedinţa în Franţa metropolitană ar putea să îl depăşească pe cel al copiilor de origine franceză, dată fiind evoluţia demografică nefavorabilă de azi şi de mâine. Aşa încât, crede autorul, gândirea revoluţionară, stricto senso, nu se potriveşte cu antropologia ce reiese din textele sacre ale Islamului. Ceea ce-l determină să se întrebe, pe drept cuvânt: “Musulmanii vor dori oare să celebreze anul 1789 în 2089?!”
Dar acestei perspective sumbre pentru Franţa autorul îi lasă şi o geană de orizont mai luminos: “Nu am putea exclude ideea că, de fapt, secolul XXI va vedea o întronare în forţă a credinţei creştine (...) pe bătrânul sol francez... Să dea Dumnezeu, spunem şi noi, românii, care ne confruntăm cu aceeaşi gravă şi periculoasă cădere, pentru existenţa naţiunii noastre, a curbei demografice. Şi apoi, văzând tot ceea ce ni se întâmplă şi nouă, românilor, să nu-l crezi pe Ernest Renau care spunea că Revoluţia de la 1789 purta germenii decadenţei de azi?!
Autorul trece în revistă, cu lux de amănunte, fastul cu care au fost sărbătorite cele două momente aniversare majore, centenarul de la 1889 şi bicentenarul de la 1989. În primul caz, aflăm că acest centenar a prilejuit inaugurarea la Paris, pe Champs de Mars, a Expoziţiei Universale la care au luat parte peste 25.000 de expozanţi din numeroase ţări ale lumii. Ea a cuprins noutăţi în premieră mondială, precum Galeria Maşinilor, o hală cu o boltă înaltă de 43 de metri, prioritate tehnică, aici fiind prezentat şi un imens vas din piatră şi fier, montate cu structură articulată, o altă invenţie. Apoi, apare, tot în premieră mondială, Turnul Eiffel al inginerului Gustav Eiffel, turn considerat atunci ca fiind cea mai înaltă construcţie din lume, având îmbinate, în ansamblul său, 12.000 de piese, întregul edificiu fiind iluminat electric.
El a fost vizitat de 1,9 milioane de curioşi din cei 25 de milioane de oameni care au vizitat expoziţia în toată perioada cât a fost deschisă. Şi tot cu acest prilej fastuos s-a lansat imnul închinat Republicii, “Odă triumfală”, interpretat atunci de 1.500 de cântăreţi, iar în Piaţa Naţiunii s-a dezvelit macheta sculpturii lui Jules Dalou, intitulată “Triumful Revoluţiei”, monumentul definitiv fiind inaugurat în1889. La centenar artistul a fost distins cu Marele Premiu al Expoziţiei Universale...
Apoi, autorul relevă şi fastul sărbătorilor dedicate bicentenarului de la 1989, la ele luând parte 34 de şefi de state şi de guverne şi peste un milion de “curioşi” veniţi pe Champs-Elysées. Spectacolul nocturn regizat de Jean-Paul Gonde a adus în faţa publicului 8.000 de figuranţi. Era la putere la a V-a Republică preşedintele François Mitterand. A V-a Republică însemna că în tot intervalul de la 1789 şi până atunci, la conducerea Franţei s-au succedat, alternativ, cu mari mişcări de mase şi sacrificii umane, monarhiştii şi republicanii. Cât despre deviza revoluţiei, “Libertate, egalitate, fraternitate”, istoricul Fr. Jean Michel Potin consideră că bilanţul ei peste ani îl determină să o caracterizeze astfel: un fals pentru libertate, catastrofal privind egalitatea şi mincinos pentru fraternitate.
Revenind însă la întrebarea pe care şi-a pus-o Jean Sevilla privind tricentenarul Revoluţiei din 2089, el ne comunică, mai întâi, un sondaj de opinie contemporan, potrivit căruia 61% din francezi consideră că Ludovic al XVI-lea nu trebuia executat; alţii aveau aceeaşi opţiune majoritară şi faţă de execuţia reginei Maria Antoaneta, dar 75% credeau că monarhia trebuia abolită. Dar în ceea ce priveşte tricentenarul din 2089, autorul ajunge la nişte concluzii sumbre pentru viitorul Franţei, întemeindu-şi opinia pe studiul fluxului migrator din Magreb, Africa Neagră şi Turcia, care ar fi în 2030 de circa 10 milioane de oameni, ei urmând să imprime o pondere a naşterilor de 30% din total. Astfel că numărul copiilor de origine străină cu reşedinţa în Franţa metropolitană ar putea să îl depăşească pe cel al copiilor de origine franceză, dată fiind evoluţia demografică nefavorabilă de azi şi de mâine. Aşa încât, crede autorul, gândirea revoluţionară, stricto senso, nu se potriveşte cu antropologia ce reiese din textele sacre ale Islamului. Ceea ce-l determină să se întrebe, pe drept cuvânt: “Musulmanii vor dori oare să celebreze anul 1789 în 2089?!”
Dar acestei perspective sumbre pentru Franţa autorul îi lasă şi o geană de orizont mai luminos: “Nu am putea exclude ideea că, de fapt, secolul XXI va vedea o întronare în forţă a credinţei creştine (...) pe bătrânul sol francez... Să dea Dumnezeu, spunem şi noi, românii, care ne confruntăm cu aceeaşi gravă şi periculoasă cădere, pentru existenţa naţiunii noastre, a curbei demografice. Şi apoi, văzând tot ceea ce ni se întâmplă şi nouă, românilor, să nu-l crezi pe Ernest Renau care spunea că Revoluţia de la 1789 purta germenii decadenţei de azi?!
DISTRIBUIE
Comenteaza
Te-ar mai putea interesa
