Incapacitatea corectitudinii (I)

Trebuie spus că ierarhizarea programelor de studii, ca şi cea a universităţilor - atunci când este făcută corect - constituie un fapt pozitiv, de salutat din cel puţin două puncte de vedere:

a) Permite specialiştilor dintr-un domeniu să-şi amelioreze eforturile şi acţiunile pentru a-şi îmbunătăţi poziţia;

b) Permite părinţilor şi celor interesaţi de învăţământul superior să se orienteze spre programele de studii dorite. Este însă totdeauna important ca ierarhizarea (clasificarea) să fie realizată prin metode precise, explicitate, cunoscute în prealabil de participanţi, aşa cum prevăd Principiile de la Berlin (2010). Datele care se consideră în vederea ierarhizării trebuie să fie controlabile şi conforme adevărului.

Este de observat că nici la ora publicării materialului de faţă (28 octombrie 2011) nici o autoritate nu a semnat ierarhizarea programelor de studii şi nimeni nu a asumat răspunderea ei.

Universitatea Babeş-Bolyai are motive să fie mulţumită de rezultatul recent prublicat al ierarhizării programelor de studii. Ea are cele mai multe programe în categoria valorică "A" (matematică, informatică, fizică, chimie, geologie, geografie, ştiinţa mediului, inginerie geologică/inginerie geodezică, biotehnologii, ingineria mediului, biologie, drept, ştiinţe administrative, ştiinţe ale comunicării, sociologie, asistenţă socială, ştiinţe politice, economie, administrarea afacerilor, contabilitate, relaţii economice internaţionale, management, psihologie, filologie, filosofie, istorie, teologie, studii culturale, artele spectacolului).

Acest fapt nu ne împiedică însă să spunem adevărul în ceea ce priveşte clasamentele care se fac astăzi în România, mai ales în situaţia în care persoane fără relevanţă profesională se bat în piept cu locul fruntaş, persoane slab pregătite sau inculte în fapt se consideră deasupra celorlalţi, persoane care au plagiat trec drept savanţi, iar persoane care au fraudat dau lecţii de morală şi revendică poziţii pe care nu le merită. Pe de altă parte, persoane fără cultură ştiinţifică suficientă văd numai atuurile metodelor formale de evaluare, nu şi riscul lor (în primul rând, acela că sub cifre se ascunde uşor trivialitatea, lipsa creaţiei intelectuale şi a descoperirii ştiinţifice). De aceea, ne vedem obligaţi să privim mai de aproape ce s-a întâmplat.

În legătură cu metodologia clasificării domeniilor trebuie spuse măcar următoarele:

a) Datele luate în considerare - după cum s-a spus oficial - sunt în principal din ultimii cinci ani, încât meritele şi răspunderile revin în fiecare situaţie decanilor, şefilor de catedre, personalului de pe această durată. Aşa cum arată clasamentul - cu criterii niciodată precis formulate şi făcute publice - se atestă că nu au contat doar datele introduse, ci şi alte date (după cum unele date au fost omise), unele dintre date fiind extraprofesionale, chiar forţate.

b) Trebuie să se înţeleagă că nu s-a făcut o ierarhizare a facultăţilor, ci o grupare în categorii valorice a programelor de studii, luate pe domenii. De exemplu, în mod natural, domeniul "Ştiinţe politice" include şi contribuţii ale Facultăţii de Istorie şi Filosofie, ale Facultăţii de Studii Europene, care, se ştie, sunt mai performante. Lucrările profesorilor şi ale specialiştilor de la aceste facultăţi ţin de domeniul "ştiinţe politice". Domeniul "Biotehnologie" se sprijină, la universitatea noastră, pe programe promovate de Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică şi pe cele de la Facultatea de Biologie şi Geologie. De asemenea, în domeniul "Istorie" contează programe promovate de toţi istoricii, de la diferite facultăţi (Facultatea de Istorie şi Filosofie, Facultatea de Studii Europene). Sunt şi alte multe exemple.

c) Avem la Universitatea Babeş-Bolyai specializări şi domenii netradiţionale performante, internaţional competitive şi recunoscute, care nu au fost luate corespunzător în considerare (de pildă, Studii Europene, Studii Americane etc., care nu sunt reductibile la "Studii culturale"), după cum avem specializări care sunt, o recunoaştem, în declin evident faţă de anii anteriori (de pildă, Antropologia, Biochimia, unele părţi din ştiinţele experimentale, naturale şi sociale, precum în întreaga ţară).

d) Este de observat că unele specializări (informatică economică, inginerie chimică etc.) şi-au raportat lucrările în variate domenii, încât nu au putut intra într-un singur domeniu, conform valorii lor.

e) Trebuie amintit că, în multe situaţii, nu s-a operat cu liste de lucrări, ci cu efective de lucrări raportate (cifre). În unele cazuri din ţară, aceste cifre au fost umflate (de exemplu Pedagogia de la Cluj nu poate fi surclasată de pedagogia de la Universitatea din Alba Iulia, Educaţia fizică de la Cluj de cea de la Arad şi multe altele). Se observă uşor, de pildă, că secretari de stat şi alţi demnitari mediocri şi-au plasat universitatea proprie, cunoscută prin slaba ei calitate, între primele clasate în domeniu.

(Continuare în ediţia de mâine)