Rareş Bogdan, despre cazul Năstase: Laş sau bărbat de stat? Sigur nu mitocan!
- Scris de Rares Bogdan
- 21 Iun 2012, 01:52
- Coltul zilei
- Ascultă știrea
În limbaj de port, de mahala, capul la bordură este uciderea definitivă, sacrificarea ritualică, umilirea adversarului.
După aproape 8 ani, Traian Băsescu a reuşit, în sfârşit, asta. Probabil, azi-noapte, Traian Băsescu, încă preşedintele României, sper nu pentru mult timp, a putut bea o duşcă de Johnny Walker "cu gheaţă până pluteşte" şi a putut chiar face o giampara alături de coana Nuţi, la fel cum în vara lui 2005 bătea la Cireşica din Neptun.
Traian Băsescu şi-a învins definitiv duşmanul de moarte. Acum, simplul om de care i-a fost teamă în spaţiul politic nu mai are nicio posibilitate de a se bate cu el. E învins. Şi aproape mort...
Năstase n-a putut suporta umilinţa şi, într-un ultim gest de bărbăţie, ce ciudat sună acest cuvânt pentru un om acuzat de prea multe ori că nu are legătură cu acest gest, a ales, asemeni unor cavaleri de odinioară, să se sinucidă.
Între Rahova şi Ceruri, cel mai bun premier pe care l-a avut istoria recentă a României, a ales Cerul. Din păcate pentru el şi pentru cei care încă cred în onoarea de a ieşi din lume cu fruntea sus, nu i-a ieşit... A fost aproape, dar cartuşul a greşit ţinta.
Se vor face multe speculaţii, vor fi suficient de mulţi oameni, chiar inteligenţi şi cultivaţi, care să spună că gestul lui Năstase a fost unul caracterizat de laşitate şi lipsă de bărbăţie, un gest de om slab, un gest al unui om disperat, care a avut aproape totul şi soarta i-a arătat că, în realitate, n-a avut aproape nimic.
Condamnarea lui Adrian Năstase are prea multe lucruri neclare pentru a nu ridica suspiciuni şi întrebări. În primul rând, vreau să-i întreb pe domnii judecători cum caracterizează sintagma "a fost un act de corupţie normal", sintagmă prezentă în motivaţie şi pe buzele tuturor judecătorilor. De asemenea, mă întreb ce fel de act de corupţie şi cât de puţin normal a fost corupţia lui Mircea Hava, Dorin Florea, Gheorghe Ştefan, Elena Udrea, Adriean Videanu, Roberta Anastase, Radu Berceanu, Ioan Oltean, Gheorghe Flutur, Anca Boagiu, Florin Popescu sau alţi slugoi deşănţaţi ai marelui Băsescu.
Din acest moment, practic în România s-a intrat într-o logică specifică Americii de Sud sau statelor africane. Răzbunările, de o parte şi de alta, vor curge lanţ şi, din păcate, pradă acestor răzbunări vor cădea suficienţi oameni nevinovaţi!
S-a ajuns prea departe. România nu e Ucraina şi nici Italia anilor '80. România nu e Argentina şi nici Ecuador. Personal, cred că Adrian Năstase a întins coarda. Cred că Adrian Năstase a fost şi este vinovat pentru multe, inclusiv poate pentru sporirea nejustificată a averii sale. Eu ştiu un lucru pe care l-am învăţat la şcoală: justiţia se face pe probatorii, nu pe impresii, pe ce spune gura presei, sau unul ori altul.
Adrian Năstase are toate şansele ca în acest dosar în care a fost condamnat definitiv şi irevocabil să câştige la CEDO. Dar ce mai contează? Statul român va plăti pentru jocul politico-mediatic făcut de nişte judecători, iar România va reuşi din nou marea performanţă de a se afla pe primele pagini ale publicaţiilor de top, pentru că, după 20 de ani din momentul în care a împuşcat un preşedinte, a evoluat atât de mult încăt a reuşit să-şi condamne, pe un probatoriu jenant, un premier.
Dacă probatoriul din cazul Năstase şi motivarea judecătorilor pe care vă invit să o citţi ar fi fost prezentate în cazul unei persoane fără aura de "corupt suprem" câştigată de Năstase, foarte probabil persoana respectivă ar fi primit cel mult o condamnare cu suspendare, asta în cazul în care s-ar mai fi ajuns la judecată...
PS În mai 2011, înainte cu patru zile de alegerile din cadrul Convenţiei Naţionale a PDL, un grup de vaşnici tovarăşi din fruntea formaţiunii aflate atunci la guvernare au fost chemaţi la Cotroceni. Lângă Grădina Botanică. Acolo, târziu în noapte, preşedintele Băsescu, totodată şi preşedinte de facto al PDL, le-a spus celor prezenţi, un număr de aproximativ 9-10 lideri PDL, următoarele: "Norocul vostru, bă, ştiţi care e? Că îi aveţi ca adversari pe Crinuţ şi pe Victoraş. Dacă erau Năstase şi Tăriceanu, voi nu mai eraţi azi aici, hăhăhă, şi nici eu nu mă simţeam foarte bine...". Poate a sosit momentul pentru Victoraş şi Crinuţ să demonstreze că nu sunt chiar atât de papagali cum îi considera acum un an şi ceva încă preşedintele României...
Poate cineva mă ajută să înţeleg de ce trebuiau miliţienii de la Cercetări Penale să se deplaseze cu duba, la câteva ore de la pronunţarea sentinţei, acasă la Adrian Năstase pentru a-l ridica şi de ce nu se putea aştepta, cum e logic şi normal în astfel de cazuri când nu vorbim de persoane violente sau care reprezintă un pericol public pentru societate, asteptat 24 h pentru punerea în aplicare a sentinţei. Oare nu din acelaşi motiv, nu tocmai pentru a fi umilit şi călcat în picioare definitiv? Probabil gestul suprem pentru cei care l-au urât şi mai ales pentru unul dintre ei, era să-l vada pe Năstase între doi miliţieni de la Cercetări Penale, aplecat de ceafă sau chiar încătuşat şi urcat într-o dubă.
