Carte eveniment: Profilul Americii clasice

Aflat pe cursul filosofiei proprii, Andrei Marga a vrut să se asigure de temeinicia demersului său explorând culturi de referinţă ale timpului nostru. Cărţile sale privind Europa, creştinismul şi iudaismul, China sunt edificatoare şi cunoscute în ţară şi în afara ei.

Acum, Editura Academiei Române pune în circulaţie volumul lui Andrei Marga Reconstrucţia pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice (2016, 328 pagini), care examinează filosofia americană clasică şi repercusiunile ei actuale.

Este o carte eveniment, una dintre cele mai extinse cercetări consacrate Americii în cultura română şi cea mai amplă lucrare consacrată filosofiei americane.

Publicăm mai jos, spre informare, coperta ediţiei şi Cuvântul înainte al autorului.

Cuvânt înainte

"Personalităţi interesate să cunoască sistematic ceea ce se petrece în civilizaţia, ştiinţele şi filosofia din Statele Unite ale Americii au fost numeroase şi în cultura română. Îi amintesc, în primul rand, pe Virgil Bărbat, Eugeniu Sperantia, Petru Comarnescu şi Nicolae Mărgineanu. Rareori s-au întrunit, însă, condiţiile pentru o cercetare cuprinzătoare întreprinsă din aceste locuri. Volumul de faţă este rezultatul une astfel de cercetări a filosofiei pragmatismului american.
Ea a pornit dintr-un interes deşteptat de contactul cu "Şcoala de la Frankfurt" în faza reprezentată de Jürgen Habermas. Cel mai profilat filosof de astăzi a arătat, împreună cu Karl-Otto Apel, cât de fructuoasă este trecerea la filosofia sprijinită pe două "picioare", unul dincoace şi celălalt dincolo de Oceanul Atlantic. Cei doi gânditori din metropola de pe Main au întruchipat ei înşişi asemenea filosofie.

Sugestia lui Habermas m-a entuziasmat, din cel puţin două motive. Puteam astfel să pun în valoare instrucţia, prin studii universitare, în filosofia desfăşurată pe linia Kant, Fichte, Hegel, Marx, Nietzsche, Heidegger, şi, în sociologie, pe linia Comte, Durkheim, Max Weber, Parsons, Mills. Puteam să valorific şi ceea ce la Cluj era la îndemâna generaţiei mele - cunoaşterea paşilor făcuţi în Europa Centrală, mai ales de Eugeniu Sperantia şi de Thomas Masaryk, în direcţia pragmatismului.

Interesul meu a fost lărgit de întâlnirea cu America, prilejuit de o călătorie de o lună de zile, în 1975, într-un grup organizat la invitaţia Casei Albe, care şi-a încheiat periplul cu primirea de către Preşedintele american. Călătoria mi-a permis primii paşi în descoperirea Lumii Noi. Am aplicat formula lui George Călinescu - să citeşti înainte de călătorie! - şi am scotocit în prealabil bibliotecile din Bucureşti şi Cluj-Napoca în căutarea de cărţi despre Statele Unite. Erau deja etalate multe, căci avusese loc prima vizită a unui preşedinte american în ţara noastră. Oricum, cartea lui Henry Steele Commager, The American Mind (1951), pe care am găsit-o într-un anticariat clujean, a fost biblia introducerii mele în cunoaşterea Americii. Am perceput că în Lumea Nouă s-a formulat o filosofie originală, ce dispune de soluţii mai bune, pe care va trebui să ajung să o cunosc. Mi-am dat seama că reticenţa lui Lucian Blaga şi D.D.Roşca faţă de mentalitatea americană, ce-şi lăsase amprenta în atmosferă, trebuia circumstanţiată.

Cercetarea mea a pornit astfel din observarea ponderii primei filosofii originale pe care experienţa Americii a generat-o - pragmatismul. Mi s-a părut că această pondere mai trebuie scoasă în relief, uneori împotriva tendinţei de autoflatare din Europa. O asemenea evaluare nu aş denunţa-o nici astăzi, chiar dacă interacţiunea cu cultura americană are feţe mai complicate după 1989. În baza ei am procedat la cercetarea culturii americane clasice cu un entuziasm şi o satisfacţie greu de redat în cuvinte. Voinţa mea era de a parcurge pentru a înţelege şi a folosi.
De îndată ce am câştigat o perspectivă proprie asupra acestei culturi, am şi prezentat (în 1994) studenţilor din universitatea clujeană primul curs de "Pragmatism american" dintr-o universitate din ţară. Ca rector, am putut crea imediat Centrul Cultural American, devenit ulterior Centrul de Studii Americane "John F.Kennedy", care, împreună cu Centrul Cutural German, au fost începutul înzestrării oraşului de pe Someş cu astfel de instituţii internaţionale. Simultan, am organizat specializarea de licenţiere şi doctorat "Studii americane", care a funcţionat până în 2012. Am acordat câteva doctorate în "studii americane", care au culminat cu o teză despre impactul pragmatismului în construcţia marinei americane, susţinută de un fost consilier al administraţiei Ronald Reagan. Mai târziu, am prezentat partea de strictă actualitate a cursului despre pragmatism unor doctoranzi de la universitatea din Bucureşti.

Pe parcurs, am susţinut conferinţe în universităţi americane - Harvard, Princeton, Columbia - New York, Chapell Hill, Riverside, Phoenix-Arizona, Chicago şi în alte locuri. Uneori am făcut turnee de conferinţe din care mă finanţam. Toate acestea au oferit ocazii de întâlniri şi discuţii memorabile. La congresul german de filosofie din 1990, la Hamburg, l-am cunoscut pe Hillary Putnam, care îşi amintea vizitele cu bunicul său în Bucovina, regiunea de provenienţă a familiei, pe Nicholas Rescher l-am vizitat la Pittsburg, iar Richard Rorty mi-a fost oaspete la Cluj-Napoca şi dorea să revină neapărat în Transilvania. Toate acestea au fost momente mai mult decât importante pentru lecturile şi reflecţiile mele.

Elaborarea lucrării Reconstrucţia pragmatică a filosofiei a început în 1991, în cursul unui stagiu ca fellow la Woodrow Wilson International Center for Scholars (Washington D.C.). Ea exprima şi un moment din evoluţia mea intelectuală. Lucrarea de faţă este o monografie istorico filosofică pe cursul preocupării de a pregăti punctul de vedere al unui pragmatism reflexiv, pe care caut să-l reprezint. Această filosofie am profilat-o începând cu Raţionalitate, comunicare, argumentare (1990) şi Metodo¬logie şi argumentare filosofică (1992). Ea a fost dusă mai departe în scrieri ulterioare, precum Relativismul şi consecinţele sale (1998, volum elaborat în urma unui alt stagiu, ca fellow, la National Endowement for Democracy, din Wasgington DC, în 1996), Argumentarea (2004), Întoarcerea la sens (2015). Filosofia pragmatismului reflexiv (2015). Această filosofie am aplicat-o, fireşte, în programele pe care le-am elaborat preluând roluri în viaţa publică a României.

O parte din lucrarea de faţă a fost editată într-o formă tentativă, ca prim volum, care s-a oprit după prezentarea pragmatismului lui Peirce. Câteva fragmente disparate au luat loc în alte locuri. Diversele îndatoriri profesionale şi publice m-au obligat să amân tipărirea completă a lucrării. Public acum în premieră scrierea întreagă într-un singur volum.

Cu volumul Reconstrucţia pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice închei examinarea experienţelor intelectuale de referinţă ale timpului nostru. Este vorba de cercetări ce au ca obiect culturi - Filosofia unificării europene (2003) şi The Destiny of Europe (2012) - sau naţiuni - Emancipare, asimilare, disimilare (2016), Ascensiunea globală a Chinei (2014). Este vorba apoi de explorări ale stării filosofiei - Filosofia lui Habermas (2006), Introducere în filosofia contemporană (2014), Filosofia critică a "Şcolii de la Frankfurt" (2014) - şi ale înnoirilor din religie - Religia în era globalizării (2014), Fraţii mai mari. Întâlniri cu iudaismul (2009), Absolutul astăzi. Teologia şi filosofia lui Joseph Ratzinger (2010). Este vorba, în sfârşit, de diagnoza societăţilor timpului nostru: Die kulturelle Wende. Philosophische Konsequenzen der Transformation (2004), Criza şi după criză. Schimbarea lumii (2012), Schimbarea lumii. Globalizare, cultură, geopolitică (2013), Metanarativii actuali.Modernizare, dezvoltare, globalizare (2015) şi altele. Câmpul meu a fost astfel pregătit pentru construcţie filosofică personală, pe care am angajat-o prin lămurirea marii probleme a sensului, care condiţionează rezolvările ce se pot da în câmpul cunoaşterii, al acţiunilor şi al valorilor.

Scrierea de faţă prilejuieşte o lectură împrospătată, adusă la zi sub aspectul informaţiei prealabile, a scrierilor de bază ale pragmatismului. Ea înaintează până la a examina succesiunea recentă a pragmatismului, în SUA şi în Europa, în scopul sporirii înţelegerii acestei filosofii".

(Cuvânt înainte la volumul Andrei Marga, "Reconstrucţia pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice", Editura Academiei Române", Bucureşti, 2016, 328 pagini)