Cum au politizat comuniştii arta. Expoziţie la Muzeul de Artă

Expoziţia "Constructorii viitorului. Politizări ale picturii româneşti în perioada 1950-1989" cuprinde lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă şi va fi vernisată vineri la ora 18. Aceasta va fi deschisă publicului până în 21 iulie.

Expoziţia îşi propune să readucă în circuitul expoziţional lucrări de pictură din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, urmărind unele dintre cele mai semnificative direcţii ale politizării picturii româneşti, pe parcursul a aproape patru decenii, începând cu anii '50 şi terminând cu anii '80 ai secolului trecut. "Definitoriu pentru metamorfozele picturii acelei perioade a fost canonul ideologic evidenţiat de politizările artei, în planul domeniilor tematice specifice construirii unei societăţi viitoare la care trimite conceptul curatorial: munca în mediul citadin, „omul nou" al mitologiei comuniste, urbanizarea, industrializarea, colectivizarea, homo sovieticus şi figuri ale liderilor politici emblematici. Cu alte cuvinte, sintagma constructorii viitorului trimite la programul ideologic de edificare a noii societăţi comuniste, prin manipularea capacităţii artistice de sugestionare a publicului în direcţia activismului social", spune curatorul Dan Breaz.

Vor fi expuse lucrări de Abody Nagy Béla, Petre Abrudan, Petre Achiţenie, Adolf Adler, Ambrus Imre, Andrassy Zoltán, Gheorghe Apostu, Paul Atanasiu, Emil Băcilă, Lucia Dem. Bălăcescu, Laurenţiu Buda, Spiru Chintilă, Victor Ciato, Alexandru Ciucurencu, Aurel Ciupe, Pavel Codiţă, Mihai Danu, Leonid Elaş, Erdős Tibor, Liviu Florean, Radu Fulger, Dumitru Ghiaţă, Alfred Grieb, Teodor Harşia, Constantin Dinu Ilea, Incze János Dés, Dumitru Ivan, Jakab Ilona, Kovács Zoltán, Vasile Melica, Miklóssy Gábor, Ion Mitrea, Mohi Alexandru, Nagy Albert, Nagy Endre, Nemeş Maria Margareta, Ervant Nicogosian, Carmen Pătulea-Iancu, Lucia Piso-Ladea, Adrian Podoleanu, Eugen Popa, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Ioan Sima, Paul Sima, Jean Alexandru Steriadi, Virgil Svinţiu, Szolnay Sándor, Gheorghe Şaru, Turós László, Gheorghe Vânătoru şi Mircea Vremir.

Expoziţia caută să exemplifice, prin lucrările de pictură selectate, atât eforturile pictorilor de a se angaja în construirea canoanelor artistice corespunzătoare ideologiei socialiste, cât şi încercările lor de a le depăşi, începând din anii '60, prin diferite formule moderniste sau cvasi-moderniste, identificabile în planul unor opţiuni stilistice care demonstrează că, în intervalul 1950-1989, nu se poate vorbi despre un vid artistic, ci, dimpotrivă, despre o perioadă în care creativitatea, aşa cum aceasta este reflectată şi în lucrările selectate, a cunoscut unele dintre cele mai variate metamorfoze.

"Întrucât prezintă creaţii din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în marea lor majoritate, inedite, expoziţia Constructorii viitorului reprezintă un important demers curatorial de punere în valoare a patrimoniului muzeal", arată reprezentanţii Muzeului de Artă. "Prin revalorizarea artei angajate politic din anii regimului comunist din România, expoziţia se înscrie totodată şi printre cele mai noi tentative naţionale de reconsiderare a acestor opere de artă în conştiinţa culturală contemporană. Acest eveniment expoziţional vine astfel în întâmpinarea interesului publicului larg şi al cercetătorilor, care vor putea cunoaşte o producţie artistică cel mai adesea marginalizată atât în planul manifestărilor expoziţionale, cât şi la nivelul discursului specializat al istoriei artei româneşti. În acest sens, expoziţia Constructorii viitorului pune în evidenţă unele dileme estetice ale modernismului pictural românesc, surprinzând tensiunea confruntării dintre un limbaj elitist şi un limbaj corespunzător dezideratelor „artei pentru toţi", caracteristice ideologiei realismului socialist".